REVISTA NAUTILUS / Recenzii / Vedete, filme, producatori…

Vedete, filme, producatori…

Liviu Radu • 11:52 - 02.04.2010 • 

Terry Pratchett – Imagini mişcătoare
Traducere de Cezar Octavian Tabarcea
Editura RAO, 2009

În acest roman, Pratchett nu-şi dă nici cea mai mică osteneală să ascundă care-i obiectul ironiilor sale, pentru că povestea se desfăşoară – parţial – într-un loc numit Holly Wood. Aşa că ştim de la bun început cu ce avem de-a face.

Interesant este că autorul se inspiră din perioada de început a Hollywoodului, cea în care se filma în studiouri improvizate şi în aer liber, se locuia în corturi, iar salariile erau minuscule.

Cei care cunosc – cît de cît – istoria cinematografiei vor găsi portrete caricaturizate, unele creionate cu bunăvoinţă, altele gravate cu acid, dar inspirate evident de persoane reale. Şi se vor amuza încercînd să-şi dea seama care a fost modelul şi cît de mult l-a satirizat Pratchett.

Găselniţele scriitorului britanic pornesc de la descrierea suprarealistă a unui soi de aparat de filmat (o cutie cu nişte spiriduşi înăuntru, spiriduşi care desenează în graba mare imaginea pe care o au în faţă şi care fumează în pauze, trăgîndu-şi sufletul) şi ajung la ironizarea megalomaniei hollywoodiene prin descrierea importului din ţări îndepărtate a unei turme de o mie de elefanţi.

Pratchett rezolvă simplu problema cinemaniei – un blestem străvechi, dezgropat întîmplător – şi se concentrează îndeosebi pe descrierea tipurilor caracteristice fenomenului cinematografic. Începe cu afaceristul care se pricepe să vîndă orice oricui (îndeosebi marfă de proastă calitate) şi care simte înaintea altora potenţialul financiar al filmelor, continuă cu inventatorul care-i şi regizor (care se implică din pură pasiune pentru ceva nou şi interesant din punct de vedere tehnic), descoperă apoi chelneriţa care e remarcată din întîmplare şi care ajunge vedetă, ni-l descrie pe tînărul care-şi lasă studiile vrăjitoreşti baltă ca să se dedice noii arte… şi aşa mai departe, oameni, troli, raţe, cîini, şoareci, toţi sînt prinşi în vîrtej, toţi simt chemarea magică şi vor să participe la crearea filmelor – sau măcar să urmărească zi şi noapte poveştile fascinante şi melodramatice de pe ecran.

Din fericire, Pratchett – care-i un om deştept – a sesizat pericolul ca lumea disc să nu mai fie aceeaşi dacă se lăsa capturată de cinemanie. Aşa că anulează vraja, totul revine aşa cum fusese anterior – doar noi ne-am ales cu o poveste minunată, amuzantă şi (ca în toate cărţile lui Pratchett) plină de subînţelesuri.

861 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.