Un regal

Dan Radulescu • 11:19 - 10.04.2008 • 
, , , ,

Lois McMaster Bujold – Blestemul Chalionului
Traducere de Raluca Chirvase
Tritonic, 2007

Prima carte dintr-o trilogie fantasy apreciată în occident – Blestemul Chalionului este cea de-a doua carte apărută în limba română a unei autoare aproape total ignorate de editurile de la noi. Pe Bujold am cunoscut-o prin intermediul Dansului în oglindă apărut în zilele de glorie ale colecţiei Nautilus. O aveam pe lista de recomandări de foarte mult timp aşa că apariţia de la Tritonic a fost foarte bine-venită.

Blestemul Chalionului este povestea eroului care se întoarce din pribegie şi ajunge în inima celor mai importante intrigi ale regatului din care face parte. Nimic nu este şocant sau deosebit de original la povestea ţesută de Bujold şi totuşi povestea m-a captivat destul de repede. Mai întîi a fost vorba de personajul principal – Cazaril, un tînăr-bătrîn hîrşîit şi care nu-şi doreşte decît să găsească un loc în care să se ascundă. Este probabil plăcerea mea deosebită de a urmări eroi care nu-şi doresc deloc statutul acesta (temă care se repetă ulterior şi în celelalte două romane ale trilogiei). Apoi am fost prins de frumuseţea complexităţii fundalului pe care se desfăşoară povestea lui Cazaril. Pentru cîteva clipe rîndurile scrise pe Bujold mi-au adus aminte de un alt maestru al tapiseriilor – Guy Gavriel Kay, lucru care m-a făcut să mă las şi mai mult captivat de Blestemul Chalionului.

Nu pot să zic că am terminat de citit o viitoare carte clasică a genului, dar Blestemul Chalionului are marele merit că-şi menţine în priză cititorul, nu se complică cu foarte multe fire narative sau nenumărate personaje şi face exact ceea ce ar trebui să facă o poveste – are un final onest, fără lucruri rămase în aer. Ceea ce este un lucru foarte rar în universul fantasy care este inundat de serii ce par să nu se mai termine vreodată.

Fără să vă dezvălui absolut nimic din poveste, Blestemul Chalionului este o carte pe care o recomand fără nici un fel de rezerve. Cu siguranţă va fi un regal pentru fanii literaturii fantasy şi s-ar putea să-i captiveze şi pe cei care nu sînt aşa de ataşaţi de acest gen literar (dar nu bag mîna în foc).

1062 vizualizari

Un comentariu

  1. Jen spune:

    am avut cartea in casa vreo 2 ani si nu m-a atras cu nimic. pana la urma am citit-o ‘de nevoie’ si am ramas foarte surprinsa. nu am gasit nimic inovativ in ea – fantasy medieval, personaje dragute, niste zei… – si totusi am citit-o ca pe apa. nici azi nu inteleg de ce a avut efectul asta :))

    singura chestie care m-a deranjat (ulterior), e explicatia autoarei privind pronuntia numelor (aici): avand in vedere ca lumea e clar bazata pe statele europene, mi se pare normal ca numele de origine spaniola sa se pronunte ca-n spaniola (casaril, beatris, di hironal).

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.