REVISTA NAUTILUS / Recenzii / Interesant de ştiut

Interesant de ştiut

Liviu Radu • 12:16 - 03.04.2009 • 

1001 de cărţi de citit într-o viaţă  – coordonator Peter Boxall
Traducere de Carmen Ion şi Gabriela Tănase
Enciclopediile RAO, 2007

1001carti.jpgAvem de-a face cu o selecţie de cărţi, pe care autorii le consideră definitorii pentru o cultură medie. Adică nu sînt propuse numai cărţi de-un anumit fel, de o anumită valoare sau orientare, ci sînt strînse la un loc toate volumele care ar putea contribui la formarea unei culturi beletristice onorabile. Sînt excluse din start volumele de poezie, teatru, istoriografie, memorialistică, literatură pentru copii. Autorii s-au straduit să aleagă volume din toate genurile literare şi din toate literaturile naţionale importante. Declară de la început că este o selecţie subiectivă şi că, bineînţeles, pot să existe şi alegeri mai reuşite.
În realitate, selecţia respectivă se bazează, în cazul autorilor care nu scriu în limba engleză, pe traducerile accesibile celor care au conceput enciclopedia despre care vorbim. Ca atare, există cazuri în care mie mi se pare că unii autori nu au fost propuşi cu cele mai bune lucrări ale lor (dar această observaţie ţine, evident, de gustul fiecăruia) sau că unele literaturi nu au fost reprezentate de cei mai semnificativi scriitori ai lor. Pentru exemplificare, menţionăm că literatura romînă este reprezentată de Liviu Rebreanu – Pădurea spînzuraţilor, şi Emil Cioran – Pe culmile disperării.
Volumele sînt înşirate în ordinea anului apariţiei. Ca urmare, două volume ale aceluiaşi autor pot să se afle la zeci de pagini unul de celălalt. Pentru fiecare carte se face o scurtă prezentare, se dă data primei ediţii şi titlul în original. Cît despre titlul din enciclopedie… aici avem nişte probleme. Traducătoarele s-au străduit să ofere titlul ediţiei române, dar nu au reuşit întotdeauna. Ca atare, romanul lui Merle, apărut în româneşte cu titlul Un animal înzestrat cu raţiune, titlu care reprezintă traducerea exactă a titlului în franceză, apare în enciclopedie sub titlul Ziua delfinului (probabil titlul sub care a apărut în engleză). O serie de titluri sînt uşor deformate, unele sînt modificate total (probabil din cauza unor ediţii mai puţin consacrate, dar de care au ştiut traducătoarele), iar uneori au loc confuzii amuzante – astfel, romanul lui Kazantzakis, Ultima ispită a lui Iisus, este prezentat ca avînd titlul Hristos răstignit a doua oară – care este titlul altui roman al aceluiaşi autor.
Trecînd peste aceste erori, destul de minore şi care nu aparţin autorilor, enciclopedia mi se pare deosebit de utilă. Am descoperit cu bucurie că am citit vreo şapte sute dintre volumele propuse – cele apărute pînă prin 1985 le-am citit aproape pe toate. Dintre celelalte, o parte le am, dar n-am avut timp să le citesc, de altele am auzit, dar nu-s convins că merită să le citesc, iar de altele am auzit pentru prima oară cu această ocazie. Oricum, mi se pare o operă de sinteză remarcabilă.
Interesant este faptul că în sumarul volumului apare şi termenul science fiction, iar sub această etichetă sînt prezentate următoarele cărţi (redau titlurile din enciclopedie):
– M. Shelly – Frankenstein
– J. Verne – Călătorie spre centrul pămîntului
– H. G. Wells – Maşina timpului, Insula doctorului Moreau, Războiul lumilor
– H.P. Lovecraft – La poalele muntelui nebuniei
– K. Capek – Războiul salamandrelor
– I. Asimov – Eu, robotul, Fundaţia
– J. Wyndham – Ziua trifidelor, Cucii din Midwick
– Ernst Junger – Albinele de sticlă
– S. Lem – Solaris
– K. Vonnegut jr. – Leagănul pisicii, Abatorul cinci
– R. Merle – Ziua delfinului
– Ph. K. Dick – Visează androizii oi electrice?
– A. C. Clarke – 2001. O odisee spaţială
– W. Gibson – Neuromantul
– C. Sagan – Contact
– M. Faber – Sub piele
Mi se pare forţată introducerea în această categorie a cărţilor lui Vonnegut, Capek şi Junger, iar unele dintre volumele propuse puteau fi înlocuite cu altele, mai reprezentative. Este evident că lista a fost făcută de cineva care nu e fan SF, ci mai degrabă adept mainstream cu oarecare deschidere către genul SF.
Mai apar în enciclopedie cărţi evident SF, dar care nu-s incluse la această categorie, precum  R. Heinlein – Străin într-o lume străină, Douglas Adams – Ghidul autostopistului galactic, Jules Verne – Ocolul pămîntului în 80 de zile, sau care pot fi revendicate de SF, precum E. Zamiatin – Noi, A. Huxley – Minunata lume nouă, G. Orwell – 1984, Ferma animalelor.
Literatura fantasy nu-i reprezentată decît de J.R.R. Tolkien – Hobbitul, Stăpînul inelelor şi de Arthur, regele Camelotului de T.H. White.
Mai există în această carte diferite creaţii cu caracter fantastic:
– Lucius Apuleius – Măgarul de aur
– Wu Cheng`en – Regele maimuţă: călătorie spre vest
– Ch. R. Maturin – Melmoth rătăcitorul
– L. Carroll – Alice în Ţara Minunilor
– Sheridan Le Fanu – Prin sticla întunecată
– J.L. Borges – Labirinturi
– Anne Rice – Interviu cu un vampir
– St. King – The Shining
– A. Bioy Casares – Invenţia lui Morel
– R. L. Stevenson – Ciudatul caz al dr. Jeckyll şi al dl. Hyde
– Bram Stoker – Dracula
– J. Gracq – Ţărmul Sirtelor
– M. Atwood – Povestirea cameristei
– H. Murakami – Kafka pe malul mării
În concluzie, cam puţine cărţi SF, fantasy, horror şi fantastic, din 1001 volume, dar e bine că există şi că se consideră că un individ obişnuit trebuie să le citească măcar pe acestea.

1570 vizualizari

2 Comentarii

  1. alexandru spune:

    BUna .
    ma intereseaza citi ani ai radu de ai citit 700 de cartzi?
    care tzie viteza de citire?

  2. Balin Feri spune:

    Dragul meu Alexandru, nenea Liviu se găseşte la vârsta dar mai ales în postura de a fi evaluat mai degrabă după viteza de scriere decât cea de citire. Este unul dintre autorii cei mai prolifici de literatură sf-f ai ultimilor douăzeci de ani, a scris carţi precum Waldemar, Blocul Câş, Spaime, Cifrele sunt reci, numerele-s calde, Babl, Opţiunea sau mai recentul volum aparut la Millenium Press: Povestiri Fantastice. Nu ştiu dacă ai citit ceva scris de Liviu, dar cred că dacă ai fi făcut-o nu te-ai mai întreba despre vârsta lui ori despre viteza cu care citeşte pentru că ţi-ar fi evident că este posesorul unui bagaj impresionant de cultură şi că are în spate şi anii necesari unei vaste experienţe de viaţă. În privinţa celor 700 de cărţi citite de Liviu…sunt convins ca sunt 700 doar din cele 1001 pomenite. Sincer cred că numărul total al carţilor citite de Liviu Radu a depăşit 5000. Din partea lui dacă îţi raspunde, te poţi aştepta să se arate din cale afară de modest şi sa spună ceva de genul: citesc şi eu cum pot.

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.