REVISTA NAUTILUS / Recenzii / Diamante si turcoaze

Diamante si turcoaze

Rick Kleffel • 16:09 - 31.07.2008 • 
, , , , , , ,

Alastair Reynolds – Cîinii de diamant
Editura Nemira – 2008

Personajul conteaza. Un scriitor se poate lansa în idei fantastice, imaginatie debordanta, elemente stiintifice cu greutate, dar în final, cînd va lua decizia de a citi sau nu cartea, cititorul se va baza în cea mai mare masura pe dorinta sau pe lipsa dorintei de a petrece un timp alaturi de personajele din acea carte. Alastair Reynolds, autorul romanelor Revelation Space si Chasm City, are cu siguranta idei fantastice, imaginatie debordanta si elemente stiintifice cu greutate. Dar ceea ce conteaza sînt personajele irezistibile, iar în privinta aceasta mini-romanul sau aparut la PS Publishing nu face exceptie. Desfasurîndu-se în universul celor doua romane ale lui Reynolds, Cîinii de diamant exploreaza de o maniera fascinanta maxima decadere la care se poate ajunge în urmarirea unui tel. Faptul ca directia fizica a calatoriei descrise este ascendenta nu prezinta nici o importanta.
Cîinii de diamant exploateaza vechiul subiect al cercetarii unui artefact extraterestru. Richard Swift si Roland Childe îsi irosesc tineretea într-o vesnica întrecere reciproca. Swift e un om de stiinta cazut în dizgratie, Child e un bogatas excentric a carui familie a descoperit o constructie artificiala pe un satelit natural îndepartat. Destui au încercat pîna acum sa patrunda în interiorul constructiei si sa-i smulga secretele; în jurul turnului e plin de ramasitele lor. Childe propune organizarea unei expeditii care sa rezolve misterul.
Toate bune si frumoase pîna aici. Dar nu va asteptati ca Reynolds sa expuna totul într-o maniera atît de seaca. De la bun început, se întrevad o multime de probleme în relatiile dintre membrii expeditiei. Swift nu-si recunoaste propria sotie – i s-a sters cea mai mare parte a amintirilor despre ea. Exista de asemenea un oarecare doctor Trintignant, specialist în modificari ale organismului uman. Reynolds expune pe îndelete relatiile dintre personaje, tensiunile marunte, indiciile despre cine cui ce i-a facut si de ce anume. Chiar lasînd deoparte extrapolarile stiintifice meticuloase, peisajul exotic si îndelungata sa istorie, ramîne o drama umana interesanta si plina de tîlc. Una peste alta, la personajele astea s-a lucrat cît pentru un roman întreg.
Pe planeta Golgotha, Turnul Sîngeros reprezinta o provocare mai putin complexa decît lumea însasi creata de Reynolds. Oricine a vazut Cubul va recunoaste seria de capcane si declansatoare, de enigme si jocuri ale sortii cu care se confrunta personajele – cu siguranta, mult mai inteligente, dar labirintul este locul în care începe adevarata dezvaluire a caracterelor. Pentru Doctorul Trintignant nu urmeaza o munca de explorare – el face parte din personalul auxiliar, se afla acolo pentru a ajuta la vindecarea ranilor provocate de Turnul Sîngeros. Mînate de curiozitate, de lacomie, de dorinta, personajele îsi dezvaluie lent trasaturile de caracter si motivatiile, strat dupa strat, camera cu camera, capcana cu capcana.
Personajele din Cîinii de diamant îl vor purta pe cititor prin scene de rafinat supliciu, îi vor dezvalui situatii de automutilari si multe altele. Naratiunea lui Reynolds se citeste înselator de lesne si este neasteptat de simpatetica, tulburatoare. Înghite un sandvis cu sîrma ghimpata, plînge pierderea cuiva drag. Citeste Cîinii de diamant si lasa lumina aprinsa.

Alastair Reynolds – Zile pe Turcoaz
Editura Nemira – 2008

Apocalipsa n-are nevoie sa taraganeze. Poate dura peste doi ani, si totusi sa para ca s-a întîmplat într-o singura zi. Chiar daca nu se întinde pe pagini nesfîrsite, asta nu înseamna ca Apocalipsa trebuie sa fie o pacaleala. Nu e nevoie sa aiba final neasteptat sau sa se termine cu o fraza smechera. Daca ar fi sa vina sfîrsitul lumii, în mod cert ar trebui sa fie la fel de interesant si de complex precum cel zugravit în textul de mare forta Zile peTturcoaz, al lui Alastar Reynolds. Plasata în una dintre lumile universului sau Demarhist/Unitarist, nuvela aceasta arunca o lumina lamuritoare nu doar asupra extraterestrilor ingenios conceputi de Reynolds, Jonglerii, ci si asupra sufletului omenesc.
Naqi Okpik si sora ei, Mina, sînt doua cercetatoare obscure care studiaza existenta acelor Jongleri pe planeta Turcoaz. Turcoaz este o lume alcatuita în cea mai mare parte din ocean si din aceste gigantice mase plutitoare de extraterestri enigmatici. Nu se stie cu siguranta nici macar daca au constiinta de sine. Asemenea oceanului care acopera planeta Solaris, ei sînt de neînteles pentru fiintele umane care îi studiaza. Naqi si Mina se afla într-o competitie frateasca pentru obtinerea unei pozitii bune în ierarhia stiintifica locala. Atunci cînd un Jongler dintre cei studiati de ele începe sa manifeste modificari neobisnuite, surorile se vad obligate sa ia o decizie de moment – care din acel moment le va schimba vietile.
Vietile acestea sînt superb detaliate si create cu o perfectiune picturala de Reynolds. Lumea de pe Turcoaz este descrisa în integralitatea ei fara a da vreodata senzatia de graba sau comprimare. Societatea este complexa si stratificata, iar personajele, desi putine, sînt prezentate în suficiente detalii pentru a prinde viata.
Cu toate elementele la locul lor, Reynolds e pregatit sa aduca în discutie temele sale preferate, dragostea si pierderea, posibilitatea de a conserva si de a reînvia. Naqi nu e un simplu personaj care reactioneaza la anumite situatii în care ajunge la un moment dat. Actiunile ei si responsabilitatile pe care si le asuma – sau de la care se eschiveaza – se desfasoara pe fundalul minunatei creatii a lui Reynolds. Totul e întretesut cu o stralucitoare lumina verde, culoarea impenetrabililor Jongleri. Cititorii trebuie sa se astepte de asemenea la o cantitate însemnata de mîzga si mocirla.
Reynolds are inteligenta de a nu grabi evenimentele referitoare la Jongleri. Creaturile acestea, care amintesc atît de pregnant de oceanul constient din Solaris-ul lui Lem, ajung la finalul acestei povesti cu foarte mult potential neexplorat. Astept cu nerabdare sa le reîntîlnesc în textele viitoare ale lui Reynolds. Cititorii care au agreat opera lui Lem si care doresc sa faca cunostinta cu Reynolds ar trebui în mod cert sa puna mîna pe nuvela aceasta înainte ca numarul tot mai mare de cititori ai lui Reynolds sa-i epuizeze tirajul.

1334 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.