REVISTA NAUTILUS / Popcorn S.F. / Pulp fiction în Europa (II)

Pulp fiction în Europa (II)

Felix Tzele • 10:49 - 01.08.2012 • 

Chirurgie esteticǎ şi submarine cu aripi

Primul război mondial a inflenţat puternic industria pulp europeană. Dacă în 1914 apăreau 45 de pulp-uri noi, la sfârşitul conflagraţiei revistele publicate se învârteau în jurul cifrei fatidice 13.

În această perioadă au fost tipărite cinci pulp-uri science fiction: 2 belgiene, 1 francez, 1 ceh şi 1 german. Primele două sunt reprint-uri ale popularei saga Le Mysterieux Docteur Cornelius scrisă de Gustave Le Rouge. Cornelius este un chirurg estetician atât de priceput încât, dacǎ ar citi povestea, Bianca Drǎguşanu şi-ar vinde sufletul diavolului doar pentru câteva consultaţii. Alături de fratele său Fritz, un foarte bun manager, sculptorul în carne vie Cornelius conduce un imperiu al rǎului cu acoperire globalǎ (un fel de Vodafone al criminalitǎţii)  numit Mâna Roşie. Între timp gluma se îngroaşǎ şi apar, slavǎ conceptelor binare, forţele binelui. Doctor Prosper Bondonnat, miliardarul William Dorgan şi lord Burydan pun bazele unei organizaţii care are ca scop dejucarea maşinaţiunilor celor doi fraţi malefic de pǎtaţi. Dupǎ cum ştim cu toţii, binele învinge.

În pulp-ul francez Collection d’Aventures şi în cel ceh  se publică traduceri, dar şi poveşti sefe autohtone. Hans Stark Der Fliegerteufel (Hans Stark, the devil aviator, 1914), pulp-ul german din şirul de poveşti populare enumerate mai sus, nu narează despre o rudă blondă cu ochi albaştri a casei Stark din Un Cântec De Gheaţă şi Foc, ci despre un adolescent-minune care descoperă câteva artefacte misterioase. Băiatul se scarpină în cap de şapte ori, se rostogoleşte de încǎ trei ori şi bam, transformă mormanul de fierătaie într-un vehicul lung de 10 metri care, pus în mişcare de cele 25 de baterii din dotare, poate atinge viteze nǎucitoare în aer şi sub apǎ. Din interiorul lui atacă populaţii necivilizate din Africa şi America de Sud (zulu, beduini, civilizaţia dispărută aztecă, insurgenţi mexicani) cu mitraliere şi raze de căldură.

Avionul-submarin german a generat un adevǎrat trend în  pulp-urile interbelice. Una dintre cele mai populare maşini fantastice a apărut în la fel de faimoasa poveste Phil Morgan, Der Herr der Welt (Phil Morgan, a man of the world, apărută între 1920-1922 şi retipărită în Polonia în 1925).

Personajul principal, Phil Morgan, un inginer cu puteri supranaturale (poate prinde gloanţe cu mâinile)  descoperă un combustibil fictiv (morganită)  cu ajutorul căruia alimentează un “Phaenomen-Apparat”. Alături de două sidekick-uri, o matahală pe nume Herbert Schranz şi un puşti pe nume Jean, Morgan călătoreşte până la capătul pământului and beyond în struţocămila lui pentru a căsăpi piraţi ai aerului inspiraţi din romanele lui Jules Verne (Robur Cuceritorul) şi incaşi ce stǎpânesc tehnologii avansate.

Un alt pulp în care vehiculul-minune joacă rolul principal este Jim Buffalo, Der Mann mit der Teufelsmaschine (Jim Buffalo, The Man with the Devil Machine, 1922-1923).
Personajul principal, Horst Radichow, intră în posesia testamentului lui Alessandro Cagliostro, un aventurier italian pasionat de alchimie şi ocultism ce a trăit în secolul XVIII. Radichow descifrează înţelesurile ascunse ale documentului şi, cu ajutorul Necuratului şi a magiei negre, meştereşte “Maşina Diavolului”, un vehicul cilindric negru cu şase roţi. După ce dă două ture cu bolidul lui Aghiuţǎ, Radichow se transformă în Jim Buffalo, un supererou care salvează (şi nu abandonează) fecioare, vizitează în stilul mizantropului Gulliver oraşe utopice pe fundul oceanului şi călătoreşte în timp pentru a-i ajuta pe greci să câştige Bătălia de la Maraton.

Va urma!

1320 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.