REVISTA NAUTILUS / Interviuri / Interviu cu Ursula K. Le Guin de Nick Gevers

Interviu cu Ursula K. Le Guin de Nick Gevers

Nick Gevers • 19:38 - 04.05.2014 • 

Ursula K. Le Guin are ceva din calitatea legendelor. Ea este autoarea unor romane care reprezintă pietre de temelie ale SFF-ului modern; scriitura ei este atât înţeleaptă cât şi graţioasă, influenţând într-un mod remarcabil stilul şi obiectul genurilor ficţional-speculative încă de la sfârşitul anilor ’60 ; a câştigat nenumărate premii literare, iar în ultimii ani a revizitat într-un mod fascinant mediul care i-a generat faima-i de durată…

Ursula Le Guin este în posesia multor ipostaze ale creaţiei : poetă, eseistă, traducătore, scriitoare pentru copii, ilustratoare, autoare mainstream, dar cu siguranţă în SF şi Fantasy rezidă geniul ei unic. Cele două mari serii ale ei, „Ekumen” (Hainish), şi „Earthsea” sunt dovezi ample în acest sens.

Ciclul „Ekumen” sau „Hainish” reprezintă una dintre cele mai importante serii din toate timpurile ale SF-ului mondial. Un SF complex, bogat în anvergura sa utopică şi în reflecţia antropologică.

Le Guin_Lumea lui Rocannon

Plecând de la trilogia iniţială a unor ample nuvele interdependente, „Rocannon’s World”(1966 ; Lumea lui Rocannon, traducere Mihai-Dan Pavelescu, editura Orion, 1990 și editura Nemira, 2006), „Planet of Exile” (1966) şi „City of Illusions” (1967), au urmat marile romane „The Left Hand of Darkness”(1969 ; Mâna stângă a întunericului, traducere Mihai-Dan Pavelescu, editura Nemira 1994 și 2006), „The Dispossessed” (1974 ; Deposedații, traducere Emil Sârbulescu, editura Nemira 1995), alegoria despre războiul din Vietnam, „The Word for World is Forest”(1976 ; Lumii îi spuneau pădure, traducere de Mihai-Dan Pavelescu, editura Mondial, 1993) şi mai multe povestiri notabile din culegerea „The Wind’s Twelve Quarters”(1975) ; culegerile de povestiri „A Fisherman of the Inland Sea” (1994 ; Pescarul de pe marea interioară, trad.Ştefan Ghidoveanu, editura Infotronic, 1996), „Four Ways to Forgiveness” ( 1995), „The Birthday of the World” (2002), împreună cu romanul „The Telling”(2000), au prezentat vitalitatea Ekumenului ca un laborator de gândire şi de experimente sociologice. Romanele „The Lathe of Heaven” (1971 ; Sfâşierea cerului, traducere de Roxana Brânceanu, editura Trei, 2013)şi „Always Coming Home” (1985), sunt de asemenea de o importanţă majoră dar în decursul acestui interviu accentul a fost pus asupra seriilor Ekumen şi Earthsea.

Earthsea” (Terramare), arhipelagul magiei htonice, tărâm al dragonilor şi vrăjitorilor, al aroganţei fragile şi al marii smerenii, a fost iniţial explorat prin intermediul volumelor fundamentale, „A Wizard of Earthsea” (1968; Un vrăjitor din Terramare, trad. Raluca Pușcău, Diana Groza ; editura Alexandria, 2007), „The Tombs of Atuan” (1971; Mormintele din Atuan, trad. Raluca Pușcău, Diana Groza; editura Alexandria, 2008) şi „The Farthest Shore” (1972 ;Cel mai îndepărtat țărm ; trad. Raluca Pușcău, Diana Groza ; editura Alexandria, 2010); au urmat „Tehanu : The Last Book of Earthsea” (1990 ; Tehanu, trad. Ştefan şi Cristina Ghidoveanu , editura Alexandria, 2011), „Tales From Earthsea” (2001) şi „The Other Wind” (2001).

The Annals of the Western Shore(Cronicile Ținuturilor din Apus) : „Gifts” (2004 ; Daruri, traducere Mihai-Dan Pavelescu, editura Corint Junior, 2010), „Voices” (2006 ; Voci, traducere Laura Blebea , editura Corint Junior, 2011), „Powers” (2007 ; Puteri, traducere Mihai-Dan Pavelescu, editura Corint Junior, 2012)

Orsinian Tales : Folksong from the Montayna Province” (1959), Orsinian Tales” (1976), „The Diary of the Rose” (1976) – Jurnalul unui trandafir, trad. Ștefan Ghidoveanu, în vol. „Roza vânturilor”, editura Infotronic, Malafrena” (1979), „Two Delays on the Northern Line” (1979) – Două întârzieri pe linia de nord, trad. Ștefan Ghidoveanu, în vol. „Roza vânturilor”,editura Infotronic, 1997 ; „Unlocking the Air” (1996).

Ursula K.Le Guin

Ursula Le Guin este o scriitoare subtilă dar fermă şi i-am pus câteva întrebări în mod deliberat provocatoare. Ea a răspuns cu toată vigoarea pe care am sperat-o, demolând multe din presupunerile mele declarate cu didacticismul amabil pentru care este renumită. Aşa ca în cazul în care unele dintre întrebările de mai jos par naive sau deplasate, vă rog să reţineţi, dragi cititori, că acestea au fost adresate cu un scop, scopul de a o provoca pe Ursula, un mare scriitor de SF&F iar mulţi oameni ar fi de acord din toată inima cu premisele mele. Ficţiunile doamnei Le Guin sunt adevărate motoare pentru gândire, şi mare parte din acest proces trebuie să desfăşoare într-un sens contrar gândirii Ursulei pentru a obţine rezultate intelectual-stimulative pentru dumneavoastră. — Nick Gevers.

Partea I

Nick Gevers : The Telling”, „Tales from Earthsea”, „The Other Wind” şi „The Birthday of the World and Other Stories”: patru importante cărţi noi în mai puţin de doi ani, inclusiv primele romane din seria Tehanu ; probabil perioada dumneavoastră cea mai prolifică din anii ’70 încoace. Care ar fi secretul acestei productivităţi ?

Ursula K.Le Guin : Ceea ce pare o „imensă hărnicie” este un rezultat al specificului industriei editoriale. Eu am scris timp de câţiva ani la nivelul aproximativ al ratei mele obişnuite, fără a fi sigură unde-mi voi publica textele sub formă de volum (din diverse motive – schimbarea editurilor, a agenţilor literari, etc.). Noua meu editură, Harcourt, odată ce a început colaborarea noastră, a fost foarte dornică de a publica tot ceea ce le-am dat şi asta într-un răstimp foarte scurt ; şi apoi vechea meu editură, Harper, a ajuns brusc la concluzia că eram încă în viaţă. Aşa încât m-am trezit cu patru cărţi finalizate în doi ani (cinci, dacă includ şi mult amânata mea carte pentru copii, „Tom Mouse”). Două dintre aceste cărţi adună povestiri pe care le-am scris în anii ’90, dar nu fuseseră incluse în culegerile „A Fisherman of the Inland Sea”, „Unlocking the Air”, „Searoad” şi „Four Ways to Forgiveness”. (Ultimele două fiind de fapt naraţiuni împărtăşind acelaşi univers, sunt în ceea ce mă priveşte la fel fel de importante ca nişte romane. De asemenea, „Tales from Earthsea” nu este un roman dar conectează seria „Earthsea” cu „Tehanu” şi „The Other Wind”). Apoi, cele două romane, „The Telling” şi „The Other Wind”,au survenit unul după altul. Unul lent, celălalt rapid.

Nick Gevers :Semnul distinctiv al muncii dumneavoastră din ultima perioadă a fost o revenire, o revizuire a seriilor originale „Ekumen” şi „Earthsea”. Poate n-ar trebui să anticipăm dar credeţi că aţi încheiat acum seriile „Ekumen” şi „Earthsea”, le-aţi „rotunjit” în mod concludent ?

Ursula K.Le Guin : Seria „Earthsea” a fost revizuită şi revăzută şi anumite părţi mai obscure au fost clarificate. Lumile Ekumenului au fost doar mai bine explorate, mi se pare. Nu ştiu dacă am terminat ceva. Sigur, nu Ekumenul, care nu are nici o formă şi, prin urmare, nici un scop. Se pare că are tendinţa de a evita concluzii concludente pentru că precum viaţa este evaziv şi neconcludent. Îmi place să las uşile deschise .

Nick Gevers :Cele mai noi lucrări ale dumneavoastră au un puternic aer reconciliant: nu atât un compromis cu patriarhatul şi tirania, ci o fuziune a elementelor masculine şi feminine care păreau reciproc în opoziţie şi alienate în operele dumneavoastră din perioada „Always Coming Home” şi „Tehanu”. V-aţi „înmuiat” mesajul ? Sau accentul ideologic pur şi simplu s-a mutat ?

Ursula K.Le Guin : Mulţumesc ; Îmi place să cred că tonalitatea mea a devenit una „reconciliantă dar fără a face compromisuri.” Dar mă întreb de ce ai găsit elemente masculine şi feminine „alienate şi în opoziţie” în „Tehanu” şi nu în „A Wizard of Earthsea” şi „The Farthest Shore”,texte care nu au personaje feminine de vreo oarecare importanţă. Absenţa nu este alienare ? Tehanu este începutul unei reconcilieri autentice. Primii paşi sunt cei mai dificili. În ceea ce priveşte elementele masculine şi feminine din „Always Coming Home”, opinia mea este că mai ales în această carte, din toate lucrările mele, cooperarea, reuniunea, armonia dintre sexe ajung probabil, la cel mai înalt grad. Desigur, acest lucru nu este vizibil pentru oamenii care consideră armonia dintre sexe doar ca urmare a superiorităţii sau dominării unuia de către celălalt. Astfel de oameni insistă să considere descrierea societăţii Kesh ca fiind una „matriarhală”, ceea ce este un nonsens. Aparent, logica lor este : dacă nu este patriarhală, atunci trebuie să fie matriarhală. Ierarhia moare foarte greu, nu-i aşa ?

Iar cât priveşte „îndulcirea”, îmi place să fiu blajină şi tolerantă, dar cu siguranţă nu vreau să ajung şi nici n-am fost vreodată tipul „molâu”. Ca perele, care putrezesc din interior . Mi-ar plăcea mai degrabă să fiu precum Cabernetul. Cu excepţia faptului că ar implica să stau îmbuteliată ani de zile …

Iar ideologia ? La naiba cu ea. Cu toată ideologia !

Nick Gevers :În legătură cu întrebarea anterioară : stilul dumneavoastră s-a schimbat în decursul timpului, de la un bogat registru mitic/epic la o dicţie precisă şi sobră. Acum cele două abordări par a se combina, alternând sau amestecându-se într-o reconciliere stilistică. Cât de deliberată este această fuziune ?

Ursula K.Le Guin : Nimic din ceea ce fac nu este propriu-zis deliberat. De fapt, muncesc din greu şi cât se poate de conştient să-mi îmbunătăţesc meşteşugul. Sunetul, fluxul, exactitatea, conexiunile, implicaţiile cuvintelor mele.

Nick Gevers :Un contrast izbitor între primele romane din seriile „Ekumen” şi „Earthsea” şi succesoarele lor recente este reprezentat de trecerea de la acţiune la observaţie : „The Telling” şi „The Other Wind” sunt contemplative şi discursive, mai degrabă decât exemplificări ale intrigii. De ce anume ?

Ursula K.Le Guin : Probabil datorită faptului că depăşisem vârsta de şaptezeci atunci când le-am scris. Se întâmplă ceva cu psihicul şi organismul cuiva la şaptezeci ani, ceva care induce – puternic – de multe ori imperativ – o trecere de la acţiune la observaţie . Acţiunea la şaptezeci de ani tinde să conducă la o mulţime de situaţii în care nu mai faci altceva decât să spui au, au, au. Observaţia cu toate acestea poate fi plină de satisfacţii. Cum n-am fost niciodată sigură unde mi se termină corpul şi unde-mi începe mintea sau vice-versa, nu mi se pare surprinzător că starea unuia induce o stare similară în cealaltă. Oricum, eu niciodată n-am scris un roman condus complet de intrigă. Admir intriga de la o distanţă mare, cu admiraţie neinvidioasă. Eu n-o comit; niciodată n-am făcut-o ; nu vreau s-o fac ; nu pot. Poveştile mele sunt conduse (destul de lent şi de haotic, cu pauze aparent irelevante pentru a admira peisajul) de către un alt fel de şofer.

Va urma.

Copyright © Nick Gevers

Titlul original: „Driven By A Different Chauffeur: An Interview With Ursula K. Le Guin. An interview with Nick Gevers”

Traducere de Cristian Tamaş

Traducerea şi publicarea s-au făcut cu acordul domnului Nick Gevers şi doamnei Ursula K.Le Guin. Le mulţumim.

 

Nick Gevers (născut la Oxford, Marea Britanie), critic, editor și antologator de SF, textele publicându-i-se în Interzone, Locus, Scifi.com, SF Site, The New York Review of Science Fiction, Nova Express, The Washington Post Book World. Doctorat în science fiction. A scris recenzii pentru revista Locus între 2001-2008 , și este editor la PS Publishing, Marea Britanie ; publică de asemenea, revista trimestrială Postscripts. Nick Gevers a fost co-editor împreună cu Keith Brooke al antologiilor SF „Infinity Plus One” (2001) și „Infinity Plus Two” (2003) iar în august 2007 a ​​lansat Infinity Plus cu ajutorul editurii Solaris Books. Prima sa antologie, „Extraordinary Engines” a fost publicată de către Solaris Books în octombrie 2008 și cea de a doua, „Other Earths” (în colaborare cu Jay Lake) a fost publicată de DAW Books în primăvara anului 2009. Au urmat antologiile „Is Anybody Out There ?” (DAW, iunie 2010, în colaborare cu Marty Halpern), „The Company He Keeps” (PS Publishing, 2010, în colaborare cu Peter Crowther) și „Ghosts by Gaslight” (Harper Colline Eos, 2011, în colaborare cu Jack Dann).

Nick Gevers a făcut parte din juriul Premiului Sidewise for Alternate History între 2004 și 2008.

1600 vizualizari

3 Comentarii

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.