REVISTA NAUTILUS / Interviuri / Interviu cu Bruce Sterling (III)

Interviu cu Bruce Sterling (III)

Nick Gevers • 10:06 - 02.11.2014 • 

Nick Gevers: Povestirile conectate și antologate în prima secțiune a volumului Crystal Express, și continuarea din romanul Schismatrix, descriu un viitor sistem solar dominat de rivalitatea dintre „mecaniștii” ciborgi și „plăsmuitorii” orientați spre biotehnologie. Ce te-a determinat să conceptualizezi schisma lor în acești termeni?

Bruce Sterling: A fost foarte greu să ratez profundele schimbări tehnologice instaurate prin proliferarea sistemelor cibernetice și a exploatării comerciale a geneticii. Tot ceea ce a trebuit să fac a fost să citesc revistele de afaceri. Când am scris printre primele mele povestiri am vrut să descriu și o civilizație extrem de high-tech, evoluând pe fondul unui soi de Război Rece. Trăiam Războiul Rece în momentul respectiv, și, desigur, Războiul Rece s-a încheiat acum, dar eu cred că „războaiele reci” sunt în mod inerent interesante și potrivite pentru o abordare ficțională. Nu sunt atât de melodramatice precum războaiele obișnuite, dar sunt profunde. Fiind bazate pe factori economici și ideologici, sunt mai interesante din punct de vedere intelectual decât războaiele „calde” în cadrul cărora națiunile își pierd cumpătul și se năpustesc asupra rivalilor din aproape orice pretext stupid. N-aș fi surprins să constat apariția unor forme mai noi și mai avansate ale Războiului Rece declanșându-se în viitor, cum ar fi, de exemplu, un info-război între Taiwan și China comunistă, sau o cursă a înarmării nuclearo-biologice între pakistanezi și indieni. Și dacă ideologia și economia se bazează pe viitoare tehnologii de transformare post-umană, ei bine, de ce nu pot aceste schisme să fie la fel de profunde sau poate și mai profunde ?

Nick Gevers: Schismatrix eliberând umanitatea de constrângerile vieții pe Pământ, propulsează speciile pe un curs amețitor de extindere și schimbare radicală. Este romanul o utopie evolutivă? Este credința ta în promisiunea viitorului postuman la fel de profundă precum presupune Schismatrix?

BS: Urăsc utopiile și nu mi-am bătut capul vreodată cu nicio religie. În ceea ce privește eliberarea, mă interesează consecințele existenței post-eliberare, nu momentul de pe baricade. Sunt cufundat în istorie. Sunt destul de convins că avem ca specie destulă istorie în fața noastră. Doar că nu este vreo istorie lucioasă, planificată, utopică. Viitorul este tot acest loc, dar într-un moment diferit.

NG: O falie pare a exista între opera ta de până la mijlocul anilor optzeci – decorul era în afara Pământului sau în trecut – și cea de atunci încoace, care se concentrează asupra viitorului apropiat și realităților socio-culturale primejduite de revoluția informatică. A fost aceasta o schimbare deliberată de direcție? Care au fost motivațiile?

BS: Cred că am avut mult mai multe informații și mai degrabă mai puțină imaginație. Datorită internetului și activității mele din jurnalism, am acces acum la material de documentare extrem de bun. Nu pot ajunge pe sateliții lui Jupiter, dar dacă am auzit că se întâmplă ceva ciudat în Ciprul turcesc, pot trage cu ușurință niște sfori și ajung la turcaleții de acolo. Comparativ cu Ganymede, Ciprul turcesc este un loc remarcabil de relevant : copaci, clădiri, haleală, contrabandiști de heroină, crime de război genocidal, corupție, mizerie, e mai fantastic decât ți-ai imagina. Și să-ți intre bine-n cap : nu mai sunt tânăr. Astro-zborurile covârșitoare ale unei zguduitoare lumi a fanteziei tind să fie amuzamente de puștan.

NG: Islands in the Net este o lungă explorare a apariției „infosferei”, așa cum ai perceput-o în anii optzeci. Cum crezi că se susține prognostic acțiunea din acest roman? Crezi în continuare că țările lumii a treia vor fi capabile să se adapteze la amenințările și oportunitățile „netului” așa cum le-ai portretizat?

BS: Ei bine, în romanul citat de tine sovieticii mai mișunau prin jurul anului 2020. Daca te intrebi cum a penetrat netul Lumea a Treia de astăzi, asta-i altă chestie. Nu cred că am ajuns la punctul în care națiunile paria au ajuns să se îmbogățească prin piratare și trafic de high-tech ilegal (așa cum se întâmplă înIslands in the Net ), dar spălătoriile off-shore de bani murdari și pirateria off-shore de software reprezintă activități înfloritoare astăzi, în unele locuri foarte ciudate, locuri la care nici te-ai gândi. Nu cred că există vreo prognoză SF care să poată oferii detalii clare. Dar sunt gata să pariez că dacă faci o listă cuprinzătoare de romane science fiction din anii 1980 și le citești prin anii 2020, Islands in the Net va părea mult mai puțin ridicol decât majoritatea celorlalte.

NG: Machina Analitica (Difference Engine) cu uimitoarea sa viziune a unui Anglii victoriene transformată de către o prematură revoluție a tehnicii de calcul, este o lume foarte complexă. Cum ți-ai împărțit tu și cu William Gibson munca de creație la acest roman?

BS: Ei bine, da, a fost mult de muncă dar am încercat fiecare dintre noi să creăm ceva timp de trei ani lungi.

NG: Există o mulțime de împrumute literare și de pastișe în Machina Analitica (de exemplu, utilizarea de unor personaje din romanul Sybil al lui Disraeli). De ce această abordare?

BS: Chestia cea mai mișto în privința romanelor victoriene este faptul că tuturor le-au expirat drepturile de autor. În plus, dacă l-am pastișat pe William Gibson și el m-a pastișat pe mine, de ce nu i-am fi pastișat și pe Disraeli, Dickens, Wilkie Collins și Charles Babbage în timp ce mișunam printr-o ucronie.

Va urma.

© Nick Gevers

Titlul original : „From the Hackerbarrel. An Interview with Bruce Sterling by Nick Gevers”.

Traducere de Cristian Tamaş.

Textul a fost tradus şi publicat în revista Nautilus online, cu permisiunea domnului Nick Gevers. Îi mulţumim.

Bruce Sterling, premii :

2000 : Distraction, Premiul Clarke

1999 : Taklamakan, Premiul Hugo, Premiul Hayakawa

1997 : Bicycle Repairman, Premiul Hugo

1989 : Islands in the Net, Premiul Campbell

905 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.