REVISTA NAUTILUS / Interviuri / Future Remix: interviu cu Ian McDonald (VII)

Future Remix: interviu cu Ian McDonald (VII)

Nick Gevers • 17:19 - 01.09.2015 • 

Ian McDonald, cu siguranță unul dintre scriitorii SF importanți ai Marii Britanii, este atât un stilist (de-a dreptul „pirotehnic”) cât și un avizat și profund umanist comentator socio-politic. Romanele și povestirile sale sunt frenetice, colorate, aluzive, ilare, amestecând și recombinând istoria și cultura populară a secolelor XX și XXI cu perspectivele și alegoriile și parabolele speculative ale science fiction-ului, dialectele conceptual radicale ale ficțiunii speculative. Rezident (pe termen lung) în Irlanda de Nord, Ian McDonald percepe lumea contemporană din perspectiva unei „periferii”, din punctul de vedere material al precariatului mondial (99% din omenire), o viziune întotdeauna vibrantă și în continuă transformare a populațiilor din periferiile excluse ale globalizării ultra-capitalismului. Ian McDonald este bardul lumii a treia în SF-ul mondial, dă lumii a treia o necesară voce sciento-ficțională cu o strălucită inventivitate lirică și întotdeauna cu un suprem fler narativ, cu prospețime și empatie.

Irlanda de Nord (și întrega Irlandă) este explorată printr-un triolet de cărți de sine stătătoare, magnifica și arhetipala „King of Morning, Queen of Day” (1991), extravaganta și picaresca frescă viitoristă „Hearts, Hands and Voices” (1992, publicată în S.U.A. cu titlul „The Broken Land” și în România cu titlul „Inimi, mâini, glasuri”, traducere de Gabriel Stoian; Editura Pygmalion, 1995), incisiva satiră anti-totalitară „Sacrifice of Fools” (1996), satira sistemului global de represiune socială, „Out on Blue Six” (1989), comedia vonnegutian-revoluționară, „Necroville” (1994, publicată în S.U.A., cu titlul „Terminal Café ”; și în România cu titlul „Necroville”, traducere de Gabriel Stoian; Editura Pygmalion, 1995), o viziune caleidoscopică a unei lumi al cărei proletariat este format din morți înviați.

Africa este eliberată de prezenta sa dependență și exploatare de o infestare proteic-extraterestră în „Chaga” (1995, publicată în S.U.A., cu titlul „Evolution’s Shore”), „Kirinya” (1998), precum și în nuvela publicată în foileton, „Tendeleo’s Story ” (2000).

Și lumea a treia de pe Pământ este transplantată prin terraformarea planetei Marte, și este explorată în „Desolation Road (1988) și în „Ares Express” (2001). Au urmat epopeica frescă a Indiei viitorului, „River of Gods” (2004), a Braziliei viitorului, „Brasyl” (2007), „Cyberabad Days” (2009; culegere de povestiri utilizând universul din „River of Gods”), a Turciei viitorului, „The Dervish House” (2010), romanele pentru adolescenți, „Planesrunner” (2012) și „Be My Enemy (2013), nuvelele „The Queen of the Night’s Aria” (2013; în antologia „Old Mars”), „Empress of the Sun (2014) și „Botanica Veneris: Thirteen Papercuts by Ida Countess Rathangan” (2015 ; în antologia „Old Venus”).

Bogăția și complexitatea universului ficțional al lui Ian McDonald este de asemenea evidentă în proza scurtă a scriitorului, povestiri adunate în culegerile „Imperial Dreams” (1988) și „Speaking in Tongues” (1992) sau prin intermediul unor texte neantologate precum „The Best and The Rest of James Joyce” (1992) și „The Days of Solomon Gursky” (1998), o continuare cosmică a romanului „Necroville”.

Într-adevăr, proza scurtă a lui Ian McDonald împărtășește de multe ori și iluminează universul ficțional al romanelor sale; dar alte texte sunt puternic independente, de exemplu lirica nuvelă cyberpunk, „Scissors Cut Paper Wrap Stone” (1994) iar „Kling Klang Klatch” (1992) este un idiosincratic roman grafic cu textul de Ian McDonald și desene de David Lyttleton.

Nick Gevers: „Sacrifice of Fools”, cel de al treilea roman tematic din Trilogia ta irlandeză și una dintre cele mai convingătoare cărți ale tale, se ocupă mai îndeaproape și într-un mod mai sumbru decât „King of Morning” de realitățile din Irlanda contemporană, mergând până în esența problemelor provinciei Ulster (teritoriu irlandez aflat în componența Marii Britanii). Am putea spune că teza acestui roman este că singura modalitate de a determina niște facțiuni etno-religioase să-și înțeleagă propriul bigotism, este de a introduce o cea de a treia grupare în mijlocul lor – extratereștri – în acest caz?

Ian McDonald: Desigur, e vorba de „Alien Nation” în Ulster. Cred că acel film a fușerit întreaga problematică a unui subiect cu adevărat relevant de dragul unui submediocru și derizoriu thriller. Există o groază de potențial în premisa centrală a subiectului unui întreg grup de extratereștri abandonat ca un considerabil desant etnic în societatea noastră, și noi să ne dăm seama că nu sunt doar niște țărănoi cu țestele conice, ci au un miez de stranietate pe care nu-l vom putea atinge vreodată. Prin urmare, extratereștrii Shi’an. Sunt Marile Feline ale Science Fiction-ului transformați într-o specie extraterestră. O societate de prădători având ambele sexe similare sexual, care practică sexul doar de două ori pe an, dar atunci când o fac, o fac nu glumă.

După aceea, intriga este ușor de conceput: decorul e Belfast-ul, mai degrabă decât Los Angeles-ul, și apare și un criminal în serie și de aici încolo urmează pandemoniul. „Sacrifice of Fools” conține singura predicție SF corectă pe care am făcut-o vreodată: Raportul Patton a recomandat redenumirea Royal Ulster Constabulary (Jandarmeria Regală din Ulster) în Northern Ireland Police Service, până când au dat seama că erau numiți NIPS (sfârcuri) în loc de RUC, așa că denumirea a fost recent schimbat în Police Service for Northern Ireland (PSIN?).

Nu recomand masiva inginerie socială ca dispozitiv de soluționare a conflictelor, aducându-i pe toți cei aflați în în conflict în contact cu o a treia forță externă. Trinitățile tind să fie niște sisteme instabile și haotice. Dar „treimea” mi s-a părut a fi un instrument util pentru a explora rădăcinile și ramificațiile conflictului din Ulster –departe de a fi rezolvat încă. Prin intermediul speciei extraterestre Shi’an am putut examina cauzele violenței. Poate că ar fi trebuit să fi găsit o modalitate corespunzătoare de a folosi specia Shi’an pentru a explora sexualitatea feminină. Aș fi vrut să fi făcut mai mult cu personajul Andy Gillespie, reticentul escroc transformat în investigator: e un om care el însuși s-a făcut un outsider, fiind în imposibilitatea de a accepta limitele comunității sale.

Nick Gevers: O întrebare finală: relația ta cu editorii a oscilat de la un succes timpuriu în America și o inițială obscuritate în Marea Britanie, la proeminență în Marea Britanie și nepublicare în America. De ce crezi că s-a întâmplat așa ?

Ian McDonald: De ce un editor îți dă un șut în fund? Pentru că nu vinzi destule cărți. Seria mea „Chaga” („Shore Evolution” în S.U.A.) a primit un avans mare de la o editură americană și lăsând deoparte câteva recenzii drăguțe, nu s-a vândut extraordinar de bine, așa ca atunci când editura Bantam a evaluat „Sacrifice of Fools”, singura opinie exprimată a fost : „pe cine dracu’ interesează rahaturile astea irlandeze ?”. De asemenea, în cazul „Kirinya”, opinia exprimată a fost : „pe cine dracu’ interesează rahaturile astea africane ?”. Colac peste pupăză, „Kirinya” a fost percepută ca fiind anti-americană. Prostii. Anti-corporatistă, da; dacă există americani care subscriu la sloganul „Dacă iubești America, trebuie să-i iubești și corporațiile”, vreau și eu să-i cunosc. E ca și cum cineva ar afirma că sunt anti-irlandez pentru că fac mișto de corporația irlandeză Westlife. Dar vom remedia asta prin „Ares Express” și „Cyberabad” („rahaturile alea indiene”). „Cyberabad” este dedicat Indiei și așa cum tind să fie cărțile despre India și „Cyberabad” o să fie vast. Poate că nu la dimensiunile unui Peter Hamilton, dar cu doar unsprezece personaje principale și o groază de fire narative, așa că va fi un volum impresionant. India în 2049 este o provocare mult mai mare decât Kenya devenită extraterestră.

Sfârșit.

Copyright©Nick Gevers

Titlul original : „Future Remix : An interview with Bruce Sterling by Nick Gevers”.

Traducere de Cristian Tamaş.

Textul a fost tradus şi publicat în revista Nautilus online, cu permisiunea domnului Nick Gevers. Îi mulţumim.

Traduceri în românește :

Inimi, mâini, glasuri” (Hearts, Hands, and Voices, 1992) – Ian McDonald ; traducere de Corina Marian; Editura Pygmalion, 1995

Necroville” (1994) – Ian McDonald ; traducere de Gabriel Stoian; Editura Pygmalion, 1995

În românește i s-au tradus și nuvelele „Mica zeiță’’ (The Little Goddess) publicată în antologia lui Gardner Dozois, „The Year’s Best Science Fiction’’, volumul 1 (editura Nemira, 2007) de către Ana-Veronica Mircea și „Soția djinului” (The Djinn’s Wife), Gardner Dozois, „The Year’s Best Science Fiction’’, volumul 5 (editura Nemira, 2010) de către Ana-Veronica Mircea.

Ian McDonald, premii și nominalizări :

Premiul Nebula 1989, nominalizare cu „Unfinished Portrait of the King of Pain by Van Gogh”

Premiul Arthur C. Clarke 1990, nominalizare cu „Desolation Road”

Premiul Locus 1989 : „Desolation Road”

Premiul Philip K. Dick 1991 : „King of Morning, Queen of Day”

Premiul Locus Fantasy 1992, nominalizare cu „King of Morning, Queen of Day”

Premiul Arthur C. Clarke 1993, nominalizare cu „Hearts, Hands, and Voices”

Premiul British Science Fiction Association 1992, nominalizare cu „Hearts, Hands, and Voices”

Premiul World Fantasy 1994, nominalizare cu „Some Strange Desire”

Premiul Philip K. Dick 1994, nominalizare cu „Scissors Cut Paper Wrap Stone”

Premiul British Science Fiction Association 1994, nominalizare cu „Necroville”

Premiul John W. Campbell Memorial 1996, nominalizare cu „Evolution’s Shore”

Premiul British Science Fiction Association 1995, nominalizare cu „Chaga”

Premiul John W. Campbell Memorial 1996, nominalizare cu „Chaga”

Premiul Kurd-Laßwitz 1999 : „Sacrifice of Fools”

Premiul Theodore Sturgeon 2001: „Tendeléo’s Story”

Premiul British Science Fiction Association 2004 : „River of Gods”

Premiul Arthur C. Clarke 2005, nominalizare cu „River of Gods”

Premiul Hugo 2005, nominalizare cu „River of Gods”

Premiul Hugo 2007 : „The Djinn’s Wife”

Premiul Hugo 2008, nominalizare cu „Brasyl”

British Science Fiction Association 2007 : „Brasyl”

Premiul Warwick Prize for Writing (2008/9), nominalizare cu „Brasyl”

Premiul The John W. Campbell Memorial 2008, nominalizare cu „Brasyl”

Premiul Locus SF 2008, nominalizare cu „Brasyl”

Premiul Nebula 2008, nominalizare cu „Brasyl”

Premiul Hugo 2011, nominalizare cu „The Dervish House”

Premiul Locus 2011, nominalizare cu „The Dervish House”

Premiul Arthur C. Clarke 2011, nominalizare cu „The Dervish House”

Premiul John W Campbell Memorial 2011 : „The Dervish House”

Premiul British Science Fiction Association 2011 : „The Dervish House”

546 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.