REVISTA NAUTILUS / Interviuri / Despre rugăciuni şi prădători. Un interviu cu Mary Doria Russell (6)

Despre rugăciuni şi prădători. Un interviu cu Mary Doria Russell (6)

Nick Gevers • 18:12 - 06.03.2016 • 

Romanul „Pasărea Domnului” (The Sparrow, 1996) de Mary Doria Russell a fost publicat în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecţia Epsilon coordonată de Mihai-Dan Pavelescu la editura Trei. „Pasărea Domnului” este unul dintre cele mai relevante romane ale science fiction-ului contemporan (n.tr.)

În ultimii ani, prin publicarea romanelor sale „Pasărea Domnului” şi „Children of God”, ce se referă la contactul dintre specia umană şi extratereştri şi urmărilor acestuia, Mary Doria Russell a devenit o figură semnificativă şi de mare popularitate în domeniul SF.

„Pasărea Domnului” a câştigat Premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr., British Science Fiction Association şi Kurd Laßwitz şi se intenţionează ecranizarea romanului, iar „Children of God” este un pretendent puternic pentru Premiul Hugo, la categoria cel mai bun roman.

De îndată ce am citit „Pasărea Domnului”, am devenit convins că Mary Russell, cu inteligenţa şi umanismul ei, cu remarcabila ei stăpânire a scriiturii, capacitatea ei de a crea un context cultural convingător, şi prin arta personajelor, este unul dintre cei semnificativi autori americani de SF.

„Children of God” a confirmat această impresie. Aşa că am fost foarte recunoscător când Mary, în ciuda problemelor ei de sănătate, a fost de acord să răspundă întrebărilor mele.

În ceea ce priveşte contextul interviului, vreau să încep cu o versiune revizuită a recenziei mele a romanelor „Pasărea Domnului” şi „Children of God”, apoi urmează întrebările mele şi răspunsurile profunde şi detailate ale lui Mary.

 

IDEOLOGIE ŞI STUDIILE DE GEN
Nick Gevers: Îţi consideri romanele ca exemple de SF feminist ?

Mary Doria Russell: Nu chiar, deşi sunt mulţumită de faptul că feministele au apreciat personajele mele şi poveştile lor. Romanele mele au fost, de asemenea îmbrăţişate de teologi, preoţi, pastori, iezuiţi, de heterosexuali şi de comunitatea LGBT, de hispanofoni şi anglofoni şi polonezi, de albi şi de negri, de femei în vârstă şi de bărbaţi tineri … Am încercat din răsputeri să nu fac din niciunul dintre personajele mele embleme sau caricaturi politice. Am cu siguranţă opinii personale despre orice blestemat de lucru pe care l-ai putea numi, dar romanele mele nu sunt trâmbiţe politice. Nu am vrut ca un zgomot de fond să-mi bruieze povestea.
A fost foarte important pentru mine faptul că niciuna dintre cărţile mele n-a conţinut o singură declarație politică sau religioasă, care să nu fi fost contracarate de altceva, în altă parte. Una dintre convingerile mele cele mai mari este faptul că foarte puține lucruri în viață sunt de tipul „Fie/Sau”. Conform observaţiilor mele, aproape fiecare problemă este de tipul „Şi, Şi, Şi, Şi, Şi”. Încât scriu şi rescriu, revizuiesc, tai şi adaug, răsucesc şi împletesc naraţiunile, şi încerc mereu să subminez certitudinile cititorului, să-l forţez să pună totul la îndoială, până şi concluziile. Leitmotivul vieții mele intelectuale a fost întotdeauna, „Nu este neapărat aşa”. Nu există doar o modalitate unică de a înțelege ceva.

Nick Gevers: În concluzie nu-ţi asumi nicio poziţie certă în cadrul unui spectru mai larg al feminismului ?
Mary Doria Russell: Sunt prea bătrână și pragmatică pentru a fi un ideolog, dar personal cred că opiniile mele sunt de centru-stânga în cele mai multe probleme.
Nick Gevers: Codul estetic al lui Hlavin Kitheri este unul dintre elementele cele mai fascinante ale romanelor tale. În descrierea acestei obsesii remarcabil de senzuale, vrei să adaugi ceva despre rolurile sociale pe care arta şi artistul le pot juca ?
Mary Doria Russell: Nu, nu am vrut ca Hlavin să fie o emblemă a Artistului. „Existenţa” sa se bazează pe biografii ale marchizului de Sade, o persoană extrem de nefericită a cărei întreagă viaţă este practic un manual de instrucțiuni care demonstrează modul în care neglijarea din copilărie şi indiferenţa parentală pot zămisli monştri. Unul dintre lucrurile cele mai cutremurătoare și tragice pe care le-am citit despre el, a fost acest citat: „Atunci când oamenii ţipă de durere, ştiu că sunt atenţi la mine.” Sade se credea un artist şi un estet a cărui viaţă ar fi fost un triumf asupra neputinţei. Hlavin diferă de Sade prin faptul că personajul meu este un geniu autentic – el este într-adevăr un mare poet.

Viața politică a lui Hlavin se bazează pe biografia regelui Henric al II-lea al Angliei, care a fost, de asemenea, un individ strălucitor şi amoral, un mare inovator politic şi un eficient lider militar.
Va urma.

© Nick Gevers & Mary Doria Russell

Titlu original : „Of Prayers and Predators. An Interview with Mary Doria Russell by Nick Gevers”

Traducere de Cristian Tamaş.

Traducerea şi publicarea interviului s-au realizat cu acordul autorului. Îi mulţumim.

 

Romanul „Pasărea Domnului” (The Sparrow, 1996) de Mary Doria Russell a fost publicat în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecţia Epsilon, coordonată de Mihai-Dan Pavelescu, la editura Trei. Este unul dintre cele mai relevante romane ale science fiction-ului contemporan (nota traducerii).

Mary Doria s-a născut în 1950 la Chicago, Illinois, S.U.A., din părinți de origine italiană, tatăl a fost instructor în corpul de pușcași marini, mama, infirmieră în marină. A avut o educație catolică începând cu școala primară (Sacred Heart Catholic Elementary School). A studiat antropologia culturală și hispanistica la Universitatea Illinois (Bachelor of Arts/licențiat – 1972), antropologia socială la Universitatea Northeastern (Master of Arts/master -1976) din Boston și bio-antropologia la Universitatea Michigan (Ph.D./doctorat – 1983). Mary Doria cunoaște italiana, spaniola, franceza, croata și a studiat latina, ebraica, rusa și germana.

În 1970, Mary Doria s-a căsătorit cu Donald J. Russell și și-a păstrat după căsătorie și numele propriu de familie, Doria.

Don este inginer programator și unul dintre fondatorii companiei AllTech Medical Systems, producător de sisteme de imagistică medicală. Fiul lor, Daniel Jacob s-a născut la Zagreb în 1985 și este editor digital de media. Mary Doria Russell și soțul ei Don locuiesc în Lydenhurst, lîngă Cleveland, Ohio, S.U.A.

Site-ul lui Mary Doria Russell : http://www.marydoriarussell.net/

Premii:

„Pasărea Domnului” (The Sparrow) : premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr. Memorial, John W. Campbell, British Science Fiction Association, Kurd Lasswitz, Cleveland Council for the Arts Literature Prize, Spectrum Classics Hall of Fame; nominalizări : Dublin International Literary Prize, Book-of-the-Month Club First Fiction Award.

„Children of God” : nominalizări la premiile Hugo, James Tiptree, BSFA ; a obținut Cleveland Council for the Arts Literature Prize.

„A Thread of Grace” : nominalizare la Premiul Pulitzer

„Dreamers of the Day” : nominalizare la Premiul IMPAC

„Doc” : Kansas State Library (Notable Novel), American Library Association Readers Choice Award     (Top Pick in Historical Fiction), Great Lakes Great Reads

Bibliografie:

„The Sparrow” (1996); roman SF ; traducere românească de Bogdan Perdivară, „Pasărea Domnului”, 2013 ; titlul romanului se referă la un verset din Biblie (Evanghelia după Matei, 10:29-31 : „Nu se vând oare două vrăbii la un ban ? Și totuși nici măcar una dintre ele nu cade la pământ fără voia Tatălui. Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii.”) ; romanul a fost tradus în franceză, spaniolă, germană, olandeză, poloneză, greacă, maghiară, lituaniană, turcă, japoneză, coreeană și română.

„Children of God” (1998) ; roman SF ; romanul a fost tradus în franceză, olandeză, poloneză.

„A Thread of Grace” (2005) : roman istoric despre Italia fascistă.

„Dreamers of the Day” (2008) : roman istoric despre conferința de pace de la Cairo din 1921.

„Doc” (2011) : roman western avîndu-i ca personaje principale pe Wyatt Earp și Doc Holliday, începând cu 1878.

„Wyatt” : roman western

509 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.