REVISTA NAUTILUS / Interviuri / Despre rugăciuni şi prădători. Un interviu cu Mary Doria Russell (4)

Despre rugăciuni şi prădători. Un interviu cu Mary Doria Russell (4)

Nick Gevers • 19:58 - 10.01.2016 • 

În ultimii ani, prin publicarea romanelor sale „Pasărea Domnului” (The Sparrow) şi „Children of God”, ce se referă la contactul dintre specia umană şi extratereştri şi urmărilor acestuia, Mary Doria Russell a devenit o figură semnificativă şi de mare popularitate în domeniul SF.

„Pasărea Domnului” (The Sparrow) a câştigat Premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr., British Science Fiction Association şi Kurd Laßwitz şi se intenţionează ecranizarea romanului, iar „Children of God” a fost un pretendent puternic pentru Premiul Hugo, la categoria cel mai bun roman.

De îndată ce am citit „Pasărea Domnului” (The Sparrow), am devenit convins că Mary Russell, cu inteligenţa şi umanismul ei, cu remarcabila ei stăpânire a scriiturii, capacitatea ei de a crea un context cultural convingător, şi prin arta personajelor, este unul dintre cei semnificativi autori americani de SF.

„Children of God” a confirmat această impresie. Aşa că am fost foarte recunoscător când Mary, în ciuda problemelor ei de sănătate, a fost de acord să răspundă întrebărilor mele.

În ceea ce priveşte contextul interviului, vreau să încep cu o versiune revizuită a recenziei mele a romanelor „Pasărea Domnului” (The Sparrow) şi „Children of God”, apoi urmează întrebările mele şi răspunsurile profunde şi detaliate ale lui Mary.

Mary Doria Russell_Pasarea Domnului

CONTEXTUL

Romanul „Pasărea Domnului” (The Sparrow, 1996), publicat de imprinturi mainstream, atât în ​​America (Villard) cât şi în Marea Britanie (Black Swan), a obţinut foarte repede succesul la nivelul criticii şi al cititorilor, atât în interiorul cât şi în afara comunităţii SF.

Importanţa „Păsării Domnului” (The Sparrow) pentru SF-ul contemporan provine dintr-un impact larg: scoate SF-ul din ceea ce pare a fi un ghetou depopulat, relegitimizând genul în rândul unui public mai larg, şi în acelaşi timp, reîmprospătează SF-ul din afară, cu umor, cu simpatie şi cu patos, toate acestea de-a dreptul contagioase.

„Pasărea Domnului” (The Sparrow) a fost considerată ca fiind una din cele mai importante cărţi ale SF-ului contemporan ; citind-o, nu este greu să-ţi dai seama de ce.

Mary Doria Russell, care are o pregătire universitară în paleoantropologie, a reînviat SF-ul antropologic, care a fost atât de central genului în anii ‘70. Obiectul ei de studiu suntem noi cu toţii dedesubtul analizei ficționale a două specii de extratereştri a căror asemănare cu noi este atât profund înşelătoare cât şi îngrijorător de edificatoare. Această dualitate a focalizării este vizibilă în structura narativă a romanului: capitolele alternează între o misiune iezuită spre o lume îndepărtată, prin care cititorul este invitat să privească spre exterior către specii raţionale dar non-umane, şi tristele consecinţe ale misiunii, în care privirea trebuie să se întoarcă dureros spre interior.

INTERVIUL (4)

Nick Gevers: Ai menţionat deja că eşti interesată de romanele istorice şi ai citat-o pe Dorothy Dunnett¹ ca fiind o influenţă majoră, iar tu însuţi lucrezi la un roman istoric. După ce ai scris deja două romane SF care au fost influenţate de evenimente istorice, crezi că există paralele între SF şi romanele istorice ?

Mary Doria Russell: Asemănările se află în tehnica narativă. În cel de al treilea roman al meu, „A Thread of Grace”, îmi conduc cititorii înapoi în data de 8 septembrie 1943. Trebuie să trec peste faptul că ştiţi cine a câştigat cel de al doilea război mondial; ştiţi unde merg vagoanele de vite umplute cu fiinţe umane, ştiţi că războiul va continua încă aproape doi ani. Dar personajele mele nu ştiu nimic din toate acestea. Trebuie să te conving să le crezi deciziile pentru a înțelege cum și de ce acei oamenii au luat acele decizii – fără să știe ce rezultat va urma. Trebuie să te duc într-un timp care nu mai există, într-o cultură și într-o situație politică, greu de a fi văzută cu claritate fără lentilele retrospectivei. Şi, bineînţeles, trebuie să obţin toate detaliile într-un mod corect – fără anacronisme. Marea diferenţă este că istoria a scris scenariul pentru mine, de data asta.

PERSONAJELE ŞI TEHNICA NARATIVĂ

Nick Gevers: Mi se pare că personajul tău Emilio Sandoz este unul dintre cele mai vii şi mai complexe din istoria SF-ului. Poţi să ne spui ceva despre crearea acestui personaj ?

Mary Doria Russell: Emilio a devenit o persoană cu o mare integritate dar nu mi-a plăcut întotdeauna şi nici nu m-a fermecat dar a devenit foarte real. Există fire narative în povestea lui care provin din povestea tatălui meu (Luigi Doria) – care a crescut în mahalaua italienească din partea de sud a oraşului Chicago, în anii 1930 când băieţii italieni erau suspecţi din naştere, şi ulterior se considera că erau implicaţi în crima organizată. Bunicul meu a făcut puşcărie pentru jaf armat, astfel încât tatăl meu ar fi putut cu uşurinţă să se fi scufundat în mocirlă. În schimb, când a împlinit 17 ani s-a înrolat la puşcaşii marini. Marina i-a oferit tatălui meu ceea ce Societatea lui Isus i-a oferit lui Emilio Sandoz: structură, disciplină, un sentiment al istoriei, un cod de conduită, modele masculine demne de a admirate şi imitate, o ierarhie clară, ordine, posibilitatea realizării. Există două alte persoane care au contribuit la crearea personalităţilor de bază ale lui Emilio (folosesc pluralul acolo, deoarece există un Emilio înainte şi un Emilio după). Nu am libertatea să spun poveştile acestor persoane în public.

Dar toate astea fiind spuse, personajul a avut propria sa personalitate. În timp ce scriam, Emilio a acumulat caracteristici, prejudecăţi, lucruri care îi plac şi displac, pete oarbe, obiceiuri proaste, prieteni, experienţe – în cele din urmă acumularea detaliilor scrise prinde o viaţă proprie şi personajul începe să trăiască. Nu te poţi întoarce şi să revizuieşti mult în acel moment, fără a pierde integritatea persoanei create. Emilio ar fi fost foarte diferit dacă aş fi decis că a jucat fotbal mai degrabă decât baseball, de exemplu, pentru că ar fi fost un tip solid cu un fizic impunător, mai degrabă decât unul mic şi fibros, dar îndărătnic.

Nick Gevers: O caracteristică, în general, memorabilă a romanele tale este descrierea interacţiunilor politice, psihologice, filosofice dintre personaje : iezuiţi, mafioţi, aristocraţi Jana’ata, şi aşa mai departe …

Mary Doria Russell: Sunt mereu încântată atunci când mi se spune asta. Una dintre cele mai minunate reacţii pe care le-am primit din partea iezuiţilor a fost atunci când Bill McKinney (Societatea lui Isus), l-a contactat pe prietenul meu Ray Bucko (Societatea lui Isus), şi l-a întrebat, „OK, care iezuit a dat pe goarnă ? Trebuie să fie cineva din înăuntru ! “

El a crezut că Maria Doria Russell e pseudonimul unui scriitor iezuit ! M-am gândit şi la publicarea romanului cu iniţialele mele, M.D. Russell, încât să nu se ştie exact identitatea scriitorului: bărbat sau femeie, iezuit sau mirean.

Va urma.

Notă :

¹Dorothy Dunnett (1923-2001): autoare scoțiană de romane istorice precum seria Lymond Chronicles.

© Nick Gevers & Mary Doria Russell

Titlu original : „Of Prayers and Predators. An Interview with Mary Doria Russell by Nick Gevers

Traducere de Cristian Tamaş.

Traducerea şi publicarea interviului s-au realizat cu acordul autorului. Îi mulţumim.

Romanul „Pasărea Domnului” (The Sparrow, 1996) de Mary Doria Russell a fost publicat în traducerea lui Bogdan Perdivară, în colecţia Epsilon, coordonată de Mihai-Dan Pavelescu, la editura Trei. Este unul dintre cele mai relevante romane ale science fiction-ului contemporan (nota traducerii).

Mary Doria s-a născut în 1950 la Chicago, Illinois, S.U.A., din părinți de origine italiană, tatăl a fost instructor în corpul de pușcași marini, mama, infirmieră în marină. A avut o educație catolică începând cu școala primară (Sacred Heart Catholic Elementary School). A studiat antropologia culturală și hispanistica la Universitatea Illinois (Bachelor of Arts/licențiat – 1972), antropologia socială la Universitatea Northeastern (Master of Arts/master -1976) din Boston și bio-antropologia la Universitatea Michigan (Ph.D./doctorat – 1983). Mary Doria cunoaște italiana, spaniola, franceza, croata și a studiat latina, ebraica, rusa și germana.

În 1970, Mary Doria s-a căsătorit cu Donald J. Russell și și-a păstrat după căsătorie și numele propriu de familie, Doria.

Don este inginer programator și unul dintre fondatorii companiei AllTech Medical Systems, producător de sisteme de imagistică medicală. Fiul lor, Daniel Jacob s-a născut la Zagreb în 1985 și este editor digital de media. Mary Doria Russell și soțul ei Don locuiesc în Lydenhurst, lîngă Cleveland, Ohio, S.U.A.

Site-ul lui Mary Doria Russell : http://www.marydoriarussell.net/

Premii:

„Pasărea Domnului” (The Sparrow) : premiile Arthur C. Clarke, James Tiptree Jr. Memorial, John W. Campbell, British Science Fiction Association, Kurd Lasswitz, Cleveland Council for the Arts Literature Prize, Spectrum Classics Hall of Fame; nominalizări : Dublin International Literary Prize, Book-of-the-Month Club First Fiction Award.

„Children of God” : nominalizări la premiile Hugo, James Tiptree, BSFA ; a obținut Cleveland Council for the Arts Literature Prize.

„A Thread of Grace” : nominalizare la Premiul Pulitzer

„Dreamers of the Day” : nominalizare la Premiul IMPAC

„Doc” : Kansas State Library (Notable Novel), American Library Association Readers Choice Award     (Top Pick in Historical Fiction), Great Lakes Great Reads

Bibliografie:

„The Sparrow” (1996); roman SF ; traducere românească de Bogdan Perdivară, „Pasărea Domnului”, 2013 ; titlul romanului se referă la un verset din Biblie (Evanghelia după Matei, 10:29-31 : „Nu se vând oare două vrăbii la un ban ? Și totuși nici măcar una dintre ele nu cade la pământ fără voia Tatălui. Cât despre voi, până şi perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi; voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii”) ; romanul a fost tradus în franceză, spaniolă, germană, olandeză, poloneză, greacă, maghiară, lituaniană, turcă, japoneză, coreeană și română.

„Children of God” (1998) ; roman SF ; romanul a fost tradus în franceză, olandeză, poloneză.

„A Thread of Grace” (2005) : roman istoric despre Italia fascistă

„Dreamers of the Day” (2008) : roman istoric despre conferința de pace de la Cairo din 1921

„Doc” (2011) : roman western avîndu-i ca personaje principale pe Wyatt Earp și Doc Holliday, începând cu 1878.

„Wyatt” : roman western

737 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.