REVISTA NAUTILUS / Gameplay / Metroul Contraatacă

Metroul Contraatacă

Alexandru D • 23:50 - 01.10.2014 • 

9781473204294

Metroul este o structură vastă și complexă. Metroul nu este artă, doar un simplu sistem de transport în comun, ferit de traficul lumii exterioare prin venele căreia pulsează civilizația orașului, dornică sau nevoită să circule de la un capăt la celălalt prin vasta rețea de tunele. Este o simplă comoditate, iar dispariția ei va conduce inevitabil la apariția alteia.

În cazul unui război nuclear, acesta ar putea fi folosit pe post de refugiu. În oarecare măsură. Rezultatele pot varia de la călător la călător.

Atenție se închid ușile…

***

Al doilea roman din seria post-apocaliptică semnat de același Dmitry Glukhovsky (fără copy/paste) care, a căutat să continue povestea metroului moscovit din primul volum, alegând să urmeze un alt fir narativ, dar la fel de radioactiv și contagios.

Pentru început avem de a face cu o întorsătură poate neașteptată, dar consider că binevenită, unde personajul principal din primul Metro, devine cel secundar, principalul în acest caz fiind, Hunter, stalker experimentat, care, după cum lasă autorul impresia, moare în 2033. De fapt Artyom este mai puțin decât secundar, este aproape un personaj de umplutură, nu foarte detaliat în ceea ce privește personalitatea sau istoria lui, având în vedere că o cunoaștem deja, dar a cărui prezență a fost necesară și cât se poate de normală. M-am așteptat la această prezență și mă bucur că există, chiar dacă nu are expunerea pe care cred eu (și nu sunt singurul), că o merită. Poate în următorul Metro.

Înțeleg sacrificiul făcut de Glukhovsky care a dorit să exploreze și alte personaje din subteranul moscovit și alt personaj mai intrigant decât Hunter nu se putea, având în vedere că știm foarte puțin despre el și a cărui expunere a fost de scurtă durată. Chiar și așa este un personaj memorabil, și adesea personajele cu expunere scurtă devin cele mai populare. Un bun exemplu este Bobba Fett din Star Wars.

***

De observat este că sunt prea puțini mutanți și prea puține fenomene paranormale în acestă continuare.

Există totuși o amenințare sub forma unei boli care se transmite pe cale aeriană a cărei sursă este necunoscută, dar prezentă în trecutul zbuciumat al metroului. Singurul leac este izolarea zonelor infestate și epurarea tuturor celor afectați. Viitorul presupune soluții extreme la problemele ce nu pot fi rezolvate pe altă cale. Deși aparent banală premiza, 2034 sacrifică mutanți și fenomene inexplicabile pentru o mai profundă explorare umană. Cunoaște omul care locuiește în metrou și vei cunoaște metroul. Mai sunt și alte lipsuri în roman, diverse idei și concepte prezente în 2033. Absența sau prezența trecătoare a acestora în 2034 este simțită, dar personal consider că nu deranjează, având în vedere că 2034 este gândit să exploreze alte idei.

Aparenta moarte menționată mai sus, este bineînțeles un (fel de) spoiler, dar apoi, sunt prea nesimțit ca să îmi pese. Deși menționată pe coperta din spate, prezența lui Hunter este în continuare neașteptată. Poate este un alt Hunter. Și într-un fel este un alt Hunter, diform fizic și psihic, caută cumva să se ascundă într-una din stațiile mărginașe ale metroului, încăpățânându-se să apere ce-a mai rămas din omenire prin orice mijloace posibile. 2034 îl prezintă pe Hunter într-o luptă internă, unde două laturi încearcă să câștige teren în vestigiul mutilat care este stalker-ul veteran: monstrul care vrea sânge și soldatul care vrea să-și apere semenii.

Viitorul post-apocaliptic este un teren propice pentru pierderea umanității, fie fizică sau mentală. Într-o lume axată pe supraviețuire prin orice mijloace, unde un glonț în minus înseamnă moarte sigură, unde fiecare pas făcut trebuie gândit de două ori în avans și ziua de mâine devine un fel de fantezie care poate deveni realitate.

Nu voi discuta revenirea lui Hunter și condițiile acesteia, singurul comentariu în această privință este că aceste condiții reprezintă unul din cele mai profunde episoade din roman, prezentându-l pe om într-o confruntare cu propria sa reflecție, nevăzută, dar simțită. Mutilarea fizică, este manifestarea acelei reflecții care trebuie expusă, poate ca un avertisment care ar trebui luat în considerare: să ne păstrăm umanitatea în cursa pentru supraviețuire.

***

Personaje noi își fac apariția: o eroină, un scrib și un muzician a căror prezență alcătuiesc narativa în subteranul real, trăit de acestea și cel imaginar așternut de către scrib, poreclit aici Homer, care, asemeni poetului din antichitate, vrea să creeze o poveste epică a metroului, dorind astfel să lase ceva în urmă. Poate că în acest fel va dobândi nemurirea.

Asemeni lui 2033, arta și trecutul sunt menționate destul de des. Muzica se face auzită prin stațiile de metrou, iar trecutul pre-apocaliptic este amintit destul de des fie prin epistole personale, întâmplări istorice sau referiri la poveștile și legendele acestuia. Din acestea răsar legendele moderne care circulă prin metrou, dar a căror veridicitate nu poate fi mereu confirmată sau infirmată. Această nouă mitologie nu oferă altceva în afară de speranță binevenită de altfel în acest scenariu.

Deși au personalități bine conturate, aceste personaje sunt gândite cu scopul de a fi puncte de sprijin pentru Hunter în lupta lui internă. Umanitatea pierdută este greu de recuperat, dar este necesar să ai pe cineva care să îți amintească de această umanitate și prin acest proces, ea poate fi recuperată.

Ajungem să cunoaștem aceste puncte de sprijin, cine sunt, ce idei și vise au, care le este trecutul și pentru ce luptă. Hunter vede ceva în aceste personaje care îl ajută în oarecare măsură să rezoneze cu ele, ceva care trebuie cunoscut și de către cititor, ca să rezoneze la rândul lui cu acestea. Nimic nu este decor în metrou, toți și toate au un scop și un loc bine definit, dar necunoscut până la momentul lor.

***

Ca o continuare, Metro 2034 nu este o carte slabă, din contră. Reușește să construiască o narativă interesantă și cât se poate de solidă și valabilă nu doar în lumea metroului, dar și în cea reală. Este de prisos să adaug faptul că merită citită, chiar dacă are ”lipsurile” menționate mai sus, chiar dacă Artyom nu este personajul principal, etc, etc. Lectura este la fel de plăcută și radiațiile la fel de dăunătoare.

***

Metro este un fenomen mondial. Notorietatea acestuia a crescut cu jocurile Metro 2033 și Metro: Last Light, ambele cu edițiile Redux de rigoare produse de ucrainenii de la 4A Games. Seria are deja două romane și ar mai trebui să apară încă unul. Primul volum este curs de traducere la editura Paladin. Mai mult, 2033 are și un board-game, dar nu foarte bine făcut. O să se extindă la un moment dat, nu știu când, nu știu cât. Poate că o să se facă și un film sau două că așa e la modă. Cum am zis și data trecută, fanteziile post-apocaliptice sunt foarte populare și fac parte din acel tip de ficțiune ”de avertisment” sau cel puțin așa aș vrea să cred, iar acele avertismente nu sunt luate în serios. Încă nu este cazul.

Fear the future.

1576 vizualizari

Un comentariu

  1. Cristian spune:

    Ai mai..
    Ca orice SF rusesc, ascunde proza politica.
    Artyom este generatia tanara, Hunter este generatia anterioara care si-a pastrat ratiunea.
    In 2033, zombii erau outsiderii (din afara Rusiei, sau Moscovei, depinde din ce punct se priveste). Cu tot paranormalul si tonul horror, 2033 era mai luminos, pana la ultima pagina.
    2034 este sumbru, eroina este Rusia (sau viitorul ei), batranii inebunesc si o sacrifica in numele vechilor valori (Hunter, vocea ratiunii in 2033, este nebun pe tot parcursul lui 2034, dupa ce se intoarce dintre outsideri).
    Singurul cu libera trecere (arpoape magic) in tot metroul (spatiu geo-metafizic rusesc) este Leonid fiul comandantului statiilor comuniste (intoarcerea comunismului). Il va conduce pe Sasha – tanara generatie in 2034 – catre o iluzie, un punct inexistent in metrou prin care se intra in Orasul de Smarald ( iluzoria finalitate a ideologiei comuniste).
    Singurul mod in care molima care bantuia metroul (invazia civilizatiei occidentatle) poate fi oprita este radiatia (razboi nuclear).

    Cartea a fost scrisa in 2010 iar autorul este jurnalist la baza.

    Urmarind evenimentele din 2014, nu aveti ceva fiori pe spinare?

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.