REVISTA NAUTILUS / Cinemateca / Hellraiser – New Weird în cinematografie

Hellraiser – New Weird în cinematografie

Aron-Biro • 15:47 - 02.02.2009 • 
, , , ,

La finele anilor ’80 debutul seriei Hellraiser propunea un reviriment semnificativ al cinematografiei horror, cu ajutorul (pe atunci) tînărului autor şi regizor britanic Clive Barker.
Barker a resetat întreaga cultură horror cu seria de povestiri Books of Blood, tradusă şi la noi (parţial şi cam discret) la Nemira, în perioada de hiatus de dinaintea Nemirei pe care o vedem azi în librării. Stephen King afirma că, citindu-l pe Barker, şi-a închipuit că aşa s-ar fi simţit Elvis Presley ascultînd pentru prima dată Beatles. Books of Blood avea să consolideze o parte importantă din fundaţia a ceea ce azi numim New Weird. De altfel, una dintre povestirile respective este folosită drept atestat al originilor genului în antologia New Weird editată recent la Millennium Press într-o versiune "personalizată" pentru România.

Barker a reuşit să întindă o punte între generaţii, preluînd pseudomitologiile lui H.P.Lovecraft şi infuzîndu-le cu o componentă erotică, cu un uşor accent pe homosexualitate (inspirat de orientarea sexuală a autorului, dealtfel un favorit al premiilor Lambda – premii literare pentru promovarea diversităţii sexuale). Influenţa lui Barker asupra genurilor muzicale extreme din ultimii 20 de ani s-a dovedit covîrşitoare (vezi trupe precum Cradle of Filth, Dimmu Borgir sau Marilyn Manson), iar numele lui este azi legat şi de industria jocurilor video (Undying, Jericho), de benzile desenate şi de literatura fantastică pentru copii (seria Arabat tradusă la noi prin Rao). Dar spaţiul care pare să-i priască cel mai bine (sub aspect comercial, ţin să precizez) pare să fie cinematografia.

Hellraiser a fost debutul cinematografic al lui Barker, ecranizare a nuvelei sale Hellbound Heart, o transpunere a poveştii lui Faust în cheie sado-maso, care a iniţiat o serie de 8 filme (ultimele două produse la fabrica de filme horror ieftine din România). Oricum, filmul original rămîne marcant în contextul în care anii ’80 au fost maltrataţi de explozia genurilor zombie movie şi slasher, ambele profitînd de evoluţia efectelor speciale bazate pe machiaj şi butaforie în condiţiile unor tehnologii CGI timide. Raportat la anii ’80, e posibil ca Hellraiser să fie vîrful efectelor speciale bazate pe machiaj şi debutul genului "new weird" în cinematografie (în ciuda faptului că sequel-urile aveau să vireze spre un horror banal).

Principalul motiv pentru care am găsit de cuviinţă redactarea acestui articol este că Barker va deveni cu siguranţă un nume frecvent şuşotit în cercurile cinefililor horror şi fantasy în următorii 2 ani. Elementul fundamental e planificarea pentru 2009 a unui remake al Hellraiser-ului original, în regia uneia dintre revelaţiile filmului horror modern, francezul Pascal Laugier (Martyrs). Apoi urmează ambiţiosul plan de a ecraniza lista completă a povestirilor Books of Blood, dintre care recent s-au finalizat producţiile The Midnight Meat Train şi Dread. Pînă atunci, să urmărim traducerile oferite de Rao şi să sperăm că Nemira îşi va duce la capăt misiunea de a aduce Books of Blood în România.

Aron-Biro

1761 vizualizari

2 Comentarii

  1. kyodnb spune:

    The Midnight Meat Train a fost o mica dezamagire, poate si pentru ca mi-a placut foarte mult ca si povestire si din punct de vedere cinematografic nu a mai adus nimic nou…

  2. Flo spune:

    Salut,

    Pascal Laugier nu mai lucreaza pentru Hellraiser:
    http://www.imdb.com/name/nm1052791/news#ni0820004

    In orice caz, cu exceptia partii a 5-a, Hellseeker (care are, printre altele, cea mai neinsemnata cantitate de „sange”), toate celelalte parti sunt o pierdere de vreme in contextul actual. In 1987, poate ca a rupt gura targului, dar acum, daca nu schimba reteta, va fi cel mult un alt film de categoria B.

    F.

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.