REVISTA NAUTILUS

Pentru clubul timişorean Helion s-a mai scurs, iată, un ceas aniversar. Cei 30 de ani de activitate marcaţi pe 19 şi 20 martie au focalizat energii din sfera literaturii şi a criticii, a artelor plastice şi a ştiinţelor exacte. Nu e deloc întîmplător nici faptul că rectorul Universităţii de Vest, Ioan Talpoş, s-a numărat printre oamenii de cultură care au ţinut să fie alături de organismul la a cărui primă şedinţă au fost prezenţi cinci inşi, dar care a devenit un fenomen major al literaturii române. Exploatînd din plin rezervorul de talente studenţesc, supus vremii, dar nu şi vremurilor, cenaclul a reuşit, cu toate suişurile şi coborîşurile recunoscute chiar de către membrii săi, să pună valoarea artistică mai presus de inerentele presiuni politice.

Ca la orice moment de sărbătoare, amintirile s-au răsfirat dulce-amar. Printre zîmbete şi momente de reculegere, s-au adunat mărturii ale celor care l-au avut alături pe regretatul secretar literar Augustin Corneliu Giagim, ale cărui registre de procese-verbale erau, potrivit preşedintelui Asociaţiei culturale Helion, Cornel Secu, „mai bune decît unele proze“. N-au fost uitate nici peripeţiile călătoriei cu trenul foamei, unde să ajungi la toaletă necesita deopotrivă abitilăţi actoriceşti şi prestanţă, ori cele ale unei excursii în afara graniţelor, cînd mica negustorie cu salam a seniorilor a fost făcută de ruşine de cea cu timbre a unui junior.

A fost continuată şi tradiţia comunicărilor de înaltă ţinută academică. Temele abordate de această dată au vizat feţele viitorului între ficţiune şi prognoză, respectiv tipologiile războiului în SF-ul modern, prilejuind puncte de vedere incitante şi bogate conceptual.

Scriitorul bucureştean Dănuţ Ungureanu a exploatat scenariul unei întîlniri cu o civilizaţie extraterestră superioară, avînd drept instrumente de modelare ficţiunea şi prognoza, şi a pledat pentru principiul non-acţiunii. Scriitorul George Ceauşu, membru fondator al clubului ieşean Quasar, a revenit la aria conceptuală preferată, obiect de amplă cercetare, într-o analiză a acelei retorte de lumi posibile, viitorul de la marginea realităţii. Timişoreanca Laura Ceica a făcut o paralelă între miturile antichităţii şi temele SF predilecte, iar preşedintele clubului Helion, Lucian Vasile Szabo, şi-a focalizat atenţia pe viitorul anterior, timpul „ parşiv şi periculos“ care capătă o greutate deosebită în literatura de gen.

În cea de a doua zi a dezbaterilor, criticul braşovean Cătălin Badea-Gheracostea a creionat un tablou complex al interacţiunii dintre miturile politicii româneşti de după retragerea trupelor sovietice şi literatura SF. Scriitorul lugojan Laurenţiu Nistorescu a teoretizat pe marginea conceptoclasmului ca motivaţie beligerantă, pornindu-şi analiza confruntării dintre simboluri de la războaiele iconoclaste bizantine. O evadare din autoimpusa sobrietate a prilejuit-o prezentarea de către scriitorul timişorean Marcel Luca a portretului soldatului SF, cu atît mai performant cu cît e lipsit de viaţă personală şi de bagaj cultural, dar dotat cu arme monstruoase. Cornel Secu a contrazis această paradigmă aducînd în atenţie texte semnate de Alexandru şi, respectiv, Dănuţ Ungureanu („Artele marţiale moderne“ şi „ Dragostea la căpuşe“), privite din perspectiva unor invariante şi variante ale definirii luptătorului cu umbra. Timişoreanul Ciprian Ionuţ Baciu a încheiat capitolul comunicărilor cu lucrarea „Copiii militari, o prezenţă constantă în opera lui Orson Scott Card“.

Într-o intervenţie intitulată „ Via nanotehnologia“, fizicianul Marius Chiriţă a vorbit despre viitoare utilizări ale nanoparticulelor în domeniul medical, al construcţiilor sau al stocării informaţiilor. La rîndul său, scriitorul şi istoricul literar Mircea Opriţă a făcut o radiografie a proiectului lui Voicu Bugariu „Alte Românii“, care va fi inclusă într-o prognozată enciclopedie SF.

Nu e de neglijat nici lansarea ultimului număr al buletinului de critică şi teorie literară SF Biblioteca Nova şi a numărului aniversar al revistei Helion.

De remarcat este şi faptul că manifestările au depăşit cadrul literar, intrînd cu succes în spaţiul artelor vizuale. Au fost prezentate scurtmetraje de Lucian Ionică şi Adrian Chifu, iar lucrările artiştilor plastici Traian Abruda şi Cătălin Negrea au ajuns pe simeze. Morbul SF li s-a transmis şi elevilor Liceului de Arte Plastice, care şi l-au imaginat pe omul invizibil în ipostaze diverse şi provocatoare.

Nu trebuie uitat nici laser show-ul Revoluţii, în concepţia şi regia lui Adrian Bancu. Seara s-a încheiat cu Dance on Bach, un spectacol muzical purtînd semnătura lui Mihai Alexandru – Mael.

Vizualizari: 945