REVISTA NAUTILUS / BD / Anul BD 2015

Anul BD 2015

Dodo Nita • 19:16 - 10.01.2016 • 

Anul care tocmai s-a încheiat este cel de-al 4-lea consecutiv ce înregistrează o creştere consistentă a producţiei editoriale de benzi desenate în limba română.

În acest an au continuat să apară revistele de benzi desenate româneşti HAC! (20 de numere!) Terapie de basm (nr. 4/5) şi au fost editate revistele Tinereţe fără bătrâneţe şi Abaţia (câte 4 numere fiecare). Primele trei sunt inspirate de mitologia românească, a patra reprezintă adaptarea romanului omonim semnat de Dan Doboş.

Tot în acest an asociaţia EAT Comics din Cluj a editat cel de-al 20-lea număr al revistei Walking Dead iar noua editură ieşeană Lex Comics a pornit editarea a nu mai puţin de 4 reviste lunare de comics american: Spider-Man, Thor, Deadpool, Iron Man.

Pentru un alt tip de public (copii) continuă să apară revista bimestrială de stripuri Garfield (ultimul nr este 73/74) editată de Mediadocs, iar Egmont Polonia publică în limba română revistele bimestriale Ultimate Spiderman şi Războiul Stelelor – Rebelii.

Fanzinul Comics din Bucureşti a publicat în decembrie cel de-al 29-lea număr al său, iar fanzinele Ah BD şi Sanki din Craiova numerele 24, respectiv 22. Toate aceste publicaţii au avantajul că pot fi citite gratis, pe net. Tot gratis pot fi citite şi romanele grafice on-line Twelve O`Clock, scenariu şi desene Alexandra Gold, din Braşov şi Ştima Apelor, scenariu Maria Surducan, desene Anna Benczedi, ambele din Cluj.

În 2015 au apărut un număr de 23 de albume, romane grafice, cărţi şi broşuri BD. Le numim generic albume pentru că, de regulă, conţin o singură poveste desenată, cu unul sau doi autori (desenator şi scenarist).

De notat că anul trecut a stat sub semnul lui Jules Verne (110 ani de la dispariţia marelui scriitor), fapt care explică, poate, de ce au fost publicate la noi două albume adaptate după romanele sale :

Castelul din Carpaţi, desene Şerban Andreescu, editura Adenium, a doua adaptare din

lume a romanului omonim

– Eternul Adam, desene Gabriel Rusu, prima adaptare din lume a acestui mini roman mai

puţin cunoscut.

Alte albume româneşti publicate au fost:

– Poveşti, desene Şerban Andreescu, după Ion Creangă, editura Adenium

– Ţugulea, desene A. Ciubotariu, după Petre Ispirescu, editura Casa Radio

– Făt Frumos cu plete azurii (Super-eroi de poveste), texte şi ilustraţii de Veniamin Chitu,       editura Integral.

O premieră a acestui an o reprezintă apariţia unor romane grafice cu caracter social:

– Oameni de unică folosinţă, de Elena Ciolacu, editura Rost

– Convergent de Oana şi Maria Heller (crowfounding)

– Cartea 3D (Deciziile Determină Destinul) şi Urme în zăpadă, scenariu Catherine Gotte Avdjian, desene Grace Pârvu, ambele apărute sub egida asociaţiei Free

Atunci când nu găsesc editori dispuşi să investească în lucrările lor, sau nu au răbdare, unii autori români îşi finanţează singuri tipărirea albumelor:

– Baladă eroică, desene de Puiu Manu, scenariu de Octav Pancu-Iaşi, reeditarea ultimului episod din „Aventurile lui Dim Dunăreanu” apărut în revista Cutezătorii în 1974

– Ultima recompensă, de Vlad şi Radu

– Vlady Recall, de Alin Ivan şi Emanuele Leoni.

În fine, în acest an au fost reeditate şi difuzate împreună cu ziarul Evenimentul Zilei mini-albumele pentru copii Corabia de gheaţă, Aventuri în Africa, Prietenii animalelor, Misterul din Insulă, scrise şi desenate de Adrian Andronic (apărute iniţial în 2011).

În 2015 au fost traduse şi publicate în româneşte trei albume americane:

– Deadpool omoară Universal Marvel, editura Lex Comics, Iaşi

– The Walking Dead (Timpul la trecut), editura EAT Comics, Cluj

– Angry Birds.

Au apărut şi patru franţuzeşti:

Tintin şi Picaroşii, scenariu şi desene Hergé, editura MM Europe

Visători picaţi din lună, scenariu Cedric Villani, desene Edmond Baudoin, editura Trei

precum şi două din seria Minionii, la editura Burda, ambele desenate de Renaud Collin:

Banana, scenarii de Didier Ah-Koon

– Panică monstruoasă,   scenarii de Stephane Lapuss.

Şi în acest an au continuat să apară volume de exegeză a benzii desenate, ambele în colecţia „Argonaut” („În căutarea benzii desenate”):

– Hugo Pratt. Viaţa ca o bandă desenată, semnat de arhitectul Mati Botezatu, editura Studis, Iaşi – salutată cu entuziasm de Liviu Antonesei;

Paradigmele Paraliteraturii, de Dodo Niţă, editura Scrisul Românesc din Craiova (cu o prefaţă semnată de Angelo Mitchievici).

Ce concluzii s-ar putea trage din acest bilanţ „contabil-artistic”?

În primul rând este salutar faptul că din ce în ce mai mulţi fan-editori şi editori profesionişti şi-au îndreptat atenţia către acest nou mijloc de expresie artistică care este banda desenată.

Pe primul loc plasez editura HAC!BD din Bucureşti, care publică două reviste bimestriale de bandă desenată, una de fantasy (HAC!- 20 de numere deja) iar cealaltă de SF (TFB – 4 numere). În scurta sa existenţă de doar trei ani şi trei luni editura a mai publicat două albume BD dar şi două romane fantasy, Haiganu de Marian Coman şi La moara lui DragomirZăvatul Zmeilor de Andreea Luca.

Urmează apoi editura Lex Comics din Iaşi care, cu capitalul strâns din board games editează din anul 2015 nu mai puţin de patru reviste lunare de benzi desenate (traducând aventurile a patru super-eroi americani).

Tot la Iaşi îşi are sediul editura Adenium care a publicat deja 6 albume desenate de Şerban Andreescu şi adaptate după scriitori importanţi, români şi străini.

Altă editură care are în programul său editorial publicarea de adaptări în benzi desenate a unor opere literare de referinţă este Casa Radio din Bucureşti. În colecţia sa „Radio Prichindel” găsim deja 11 titluri, semnate de Puiu Manu, A. Ciubotariu, Ionuţ Popescu.

În Bucureşti se găsesc cele mai multe edituri care publică şi benzi desenate. Mediadocs editează de 5 ani revista Garfield dar şi albume cu Ştrumpfii. MM Europe a publicat în 10 ani 20 de titluri din celebra colecţie a aventurilor lui Tintin. În fine, trebuie menţionate şi editurile care şi-au deschis acum catalogul benzilor desenate: Burda, Rost, Trei.

În al doilea rând trebuie menţionat apariţia unor noi nume de autori pe eşichierul BD şi merită subliniat faptul că majoritatea aparţin unor desenatoare. Astfel, surorilor Surducan şi Ralucăi Dragomir li se adaugă de acum Alexandra Gold (pseundonimul unei foarte talentate autoare din Braşov), Anna Benczedi, Oana şi Maria Heller (pseudonimul colectiv al unor scriitoare/artiste din Cluj) Elena Ciolacu şi Grace Pârvu (o tânără franţuzoaică măritată cu un român şi stabilită la Bucureşti).

În fine, cum nicio nouă artă nu ar fi recunoscută la adevărata sa valoare fără un aparat critic corespunzător, mă bucur să semnalez, alături de volumele unor Ion Manolescu, Ioan Stanomir, Mircea Mihăieş, Adrian Cioroianu, Gelu Teampău şi pe cel al nou venitului dar foarte documentatului critic BD Mati Botezatu. În ceea ce mă priveşte, anul trecut mi-a apărut cel de-al 10-lea volum de exegeză, care adună la un loc cronici de întâmpinare şi sustentaţie, portrete de bedefili cunoscuţi de la noi şi interviuri cu noii actori de pe piaţa BD-ului românesc.

Iată deci că, spre deosebire de anii trecuţi, în anul de graţie 2015 nimeni nu mai are tupeul să nege existenţa unei benzi desenate româneşti… Şi nici nu ar trebui să-şi mai pună întrebări existenţiale de genul „de ce să citim bandă desenată”, acum când există 30-40 de autori de benzi desenate care publică regulat sau ocazional, când există 10-15 editori care editează, regulat sau ocazional, reviste şi albume şi mai ales când există un public amator de aproximativ 15,000 de oameni (după cum estimează cel mai important editor BD de la noi).

În ciuda unor previzibile şi inevitabile sincope şi ajutări de tiraje, anul 2016 se anunţă unul foarte promiţător pentru banda desenată românească, cu continuarea apariţiei majorităţii revistelor pe care le-am anunţat mai sus şi mai ales cu editarea unor noi albume de benzi desenate dar şi a unor noi cărţi de exegeză a celei de-a noua arte.

903 vizualizari

Un comentariu

  1. Alin Rautoiu spune:

    Sursele vă dezinformează. Întrebarea ”existențială” e ”de ce avem nevoie de bandă desenată”. Sau altfel spus, pentru a evita sugestia că ar fi o întrebare retorică de la care se așteaptă un răspuns negativ, ”ce nevoi satisface banda desenată”.

    Din punctul meu de vedere este o întrebare de absolut necesară pentru o mai bună poziționare a benzii desenate pe piață. E o întrebare care în alte medii se pune tot timpul.

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.