REVISTA NAUTILUS / Articole / Planetele rapace XI

Planetele rapace XI

Jean-Pierre Laigle • 20:14 - 02.03.2015 • 

Eroul din „Les Buveurs de Mondes” (2004), o bandă desenată plină de umor, creată de Christophe Arleston și Didier Tarquin, ajunge pe bază plutitoare a pathacelșilor, oribili și polimorfi extratereștri tentaculari și le distruge instalațiile dar are și timp să purceadă împreună cu prietenii pe firul unor noi aventuri. Prin această poveste distractivă, tema a atins limitele superficialității.

Continuare, „La Chevauchée des Bactéries” (2005), plimbare de bacterii (2005), include într-un fel marginal și un epilog: flota Autorității Galactice, în urma deciziei Tribunalului Lumilor, distruge stația de pompare, precum și majoritatea extratereștrilor, în timp ce eroul nostru și prietenii săi își continuă odiseea. Mai mult de oriunde altundeva, cinismul autorilor și umorul lor mușcător sunt de-a dreptul elocvente în abordarea temei.

Exemplul cel mai recent de rapt interplanetar ficțional este „Terraformer la Terre” (2009), o amplă nuvelă aparținând chiar istorisitorului dumneavoastră reia cele mai multe aspecte tradiționale ale temei din punct de vedere moral și ideologic deghizate sub un străveziu verniu științific. Nu numai că jefuitorii se confruntă cu victimele (sau, mai degrabă cu descendenții acestora), dar se ajunge la o formă de compensare.

Povestea este plasată după șase secole de la furtul a patru cincimi din aerul și apa Terrei, de către o planetă „vagaboandă”, Vastator, care aproape că a periat Pământul, omorând aproape zece miliarde de oameni. Și totuși o colonie de pe Marte, supraviețuiește și începe să reconstruiască atmosfera și oceanul mondial utilizând gheață de pe sateliții joviene. Urmează desfășurarea unei intrigi pline de suspans, aceea a confruntării dintre două facțiunii, a martinienilor, cei care se opun terraformării și Societatea de Inginerie Planetară care sprijină proiectul, pentru că îl consideră o modalitate de a-și crește puterea și controlul asupra întregii omeniri.

Societatea de Inginerie Planetară izbândește dar prin costul unui compromis: alegerea unui guvernator al Pământului prea bătrân de a duce la capăt proiectul. Guvernatorul este victima unui atentat și capsula sa ajunge undeva între Corsica și Sardinia. Este în curând capturat de „sălbatici” (descendenții pământenilor), și este dus într-un sat aflat într-o depresiune a Mediteranei unde încă există sufiecent aerul și apă. Acolo, guvernatorul găsesește o navă spațială deteriorată. Inteligență artificială a acesteia îi spune că a fost trimisă de pe Vastator pentru a pregăti jefuirea Terrei dar în cele din urmă a fost o victimă a catastrofei. Vastatorienii și-au mutat planeta pentru a scăpa de explozia stelei lor. Biosfera lui Vastator a fost însă devastată și ei s-au refugiat în adâncurile planetei.

Urmează un dialog plin de viață între vizitator și entitatea extraterestră care îi transmite că omenirea nu reprezenta nimic pentru vastatorieni și că, dacă oamenii ar fi trecut prin aceeași situație, probabil ar fi fost la fel de imorali, mai ales că pîmântenii își devastaseră deja planeta înainte de cataclism. Cu toate acestea se ajunge la un compromis : în schimbul reparării motoarelor astronavei, inteligența va livra guvernatorului tehnologia anti-gravitație și-i va prelungi semnificativ existența. Beneficiarul începe prin înlăturarea Societății de Inginerie Planetară din proiectul terraformării planetei și prin expedierea centralelor nucleare și a deșeurilor industriale și militare pe soare. Apoi, începe extragerea gheții de pe Enceladus pentru a reumple oceanele Terrei.

„Oare n-avea și el sufletul unui jefuitor de planete, el care fura gheață de pe una ca s-o reînsuflețească pe alta ? Spera că așa ceva nu era legea universală și că exemplul lui Vastator nu va face emuli nici printre oameni, nici în altă parte”, gândea el supraveghind funcționarea proiectului. Înainte de plecarea inteligenței artificiale, aceasta l-a întrebat dacă omenirea ar fi stopat exploatarea gheții de pe satelitul lui Jupiter în cazul în care în oceanul de pe Enceladus ar fi găsit viață inteligentă …

„Terraformarea Pământului” nu ne dă un răspuns dar reflectă o preocupare care poate că nu este nejustificată. Inspirându-se un pic din „The Planet Mender”, autorul adaugă o dimensiune morală necesară și consideră exploatarea privată a corpurilor cerești ca fiind potențial nocivă. În ceea ce privește antigravitația, poate că folosește o soluție la fel de discutabilă precum transmițătoarele de materie, dar abordarea sa depășește nivelul mediu al unei opere spațiale.

Va urma.

© Jean-Pierre Laigle

Titlul original : „Les planètes pilleuses”.

Traducere de Cristian Tamaş.

Eseul este tradus și publicat cu acordul autorului. Îi mulțumim.

Jean-Pierre Laigle este unul dintre multele pseudonime (Constantin Gavriski, Karlheinz Debon, Marie-France Kubilius, Rémi Maure, Remi-Maure) ale francezului Jean-Pierre Moumon (născut în 1947, la Toulon), autor, traducător, critic, eseist, editor.

A publicat romanele „Ave Caesar Imperator” (2008), „Retour à Opar” (2008), „Rendez-vous avec le destinée” (2012), o culegere de articole pe teme SF, „Planète pilleuses et autres thématiques de la science-fiction” (2013), mai multe povestiri în diferite reviste (Solaris, AOC, etc.) și antologii, printre care: „Le cité des morts“ (publicată și în limba română, în Almanahul Anticipația, 1997), „Mon journal pendant la crise“ (2011), „Terraformer la Terre“ (2011) etc. Și nu în ultimul rând, este și traducător din mai multe limbi, printre care și româna (a tradus din Vladimir Colin, Gheorghe Săsărman, Mihail Grămescu, Lucian Merișca, Alexandru Ungureanu, Rodica Bretin) pe care i-a publicat în anii 80 în revista sa Antares. (http://forums.bdfi.net/viewtopic.php?id=3053)

În CPSF Anticipația nr.7/ mai 2013, i s-a publicat articolul „Mitul lumii inframercuriene”, în traducerea Simonei Brânzaru.

Un interviu cu Jean-Pierre Moumon:

Bibliografia sa poate fi accesată pe site-ul Noosfere :

http://www.noosfere.org/icarus/livres/auteur.asp?numauteur=-51552&Niveau=Romans

1087 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.