REVISTA NAUTILUS / Articole / Ion Luca Caragiale și realismul magic

Ion Luca Caragiale și realismul magic

Eugen Cadaru • 5:16 - 01.09.2014 • 

Continuăm incursiunea exploratorie în lumea realismului magic autohton cu un alt nume ilustru al literelor românești.

Înainte de a începe discuția pe fond, aș vrea doar să reamintesc succint cei doi parametrii care conferă unei lucrări literare calitatea de operă de tip realist magic, așa cum reies aceștia din definiția conținută în lucrarea Dicționarului Oxford al Termenilor Literari, prezentatăîn articolul precedent: caracterul sincretic (prezentarea în același plan a elementelor aparent contradictorii de tip realist și de tip fantastic) și perspectiva autorului, aceea de a prezenta evenimentele sau personajele neobișnuite, fantastice, ca fiind o parte firească și absolut plauzibilă a realității cotidiene, perspectivă de natură să mențină tonul credibil al relatării.

Și, acum, să trecem la subiect: Ion Luca Caragiale (1852 -1912).

Datorând binemeritata-i celebritateîn special pieselor sale de teatru ce descriu în mod satiric societatea modernă românească, aflată în plin proces de formare(O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă etc.), Caragiale este, în același timp, și un prolific autor literar, a cărui operă cuprinde poezii, parodii, publicistică, momente și schițe, precum și nuvele și povestiri.

Dintre acestea, la o privire rapidă, cel puțin patru (La hanul lui Mânjoală, La conac, Calul dracului, Kir Ianulea), datorită mixturii aproape perfecte între real și fantastic, pot primi fără nicio reținere calificativul de realism-magic. În fiecare dintre cele patru, mizanscenele în care se desfășoară acțiunea sunt nu numai acelea ale lumii obișnuite dar, prin realizarea lor, Caragiale reușește conturarea unor adevărate tablouri ce oglindesc lumea spațiului românesc dinsecolelor 18-19. Fie că este vorba de lumea satului autohton (în primele trei enumerate mai sus) sau de lumea urbană aflată la acel moment în plin proces de formare (în Kir Ianulea), prin pictura locurilor, a personajelor, prin vocabularul folosit, prin atmosfera sugerată, I.L.C. reușește să ne oferecâteva documente etnografice ce descriu în mod plastic și pitoresc universul balcanic al lumii fanariote de la acea vreme. Senzația de autentic este atât de puternică încât, în critica de specialitate, Kir Ianulea a fost apreciată ca fiind chiar „o adevărată nuvelă istorică” (Garabet Ibrăileanu).

În aceste contexte a căror descriere realistă este desăvârșită, irump elementele fantastice care duc poveștile în zona de aventură suprareală: o hangițăutilizează vrăji spre a ademeni un tânăr, un călăreț bizar ispitește un alt tânăr spre jocul nesăbuit de cărți, o fată de împărat osândită să trăiască sub chipul unei bătrâne cerșetoare devine pentru scurt timp “calul” unui drăcușor deghizat într-un drumeț și, nu mai puțin, un drăcușor este trimis să ia chip de om spre a experimenta pe propria-i piele avatarurile vieții de familie.

Parcurgând povestirile observam că recuzita și efectele speciale de natură magică sunt dintre cele mai diverse:un cotoi și un ied sunt, de fapt, vrăji înșelătoare, în spațiul alterat de practici neortodoxe icoanele lipsesc, afacerea hangiței prosperă în mod inexplicabil și pare a fi apărată de forțe nevăzute atunci când hanul este atacat de hoți, însă în final aceasta primește pedeapsa meritatăce pare a fi fost trimisă de către justiția transcendentă; călărețul ispititor apare ca din senin, are o privire ce provoacă amețeală, dispare și reapare în mod imperceptibil (și nu poate trece prin fața bisericii); după ce este chinuit în fel și chip de femeia luată de soție, drept răzbunare pentru patimile îndurate, drăcușorul Aghiuță intră în nenumărate alte femei spre a le chinui și el la rândul său; transformismul și dubla natură pot păcăli ușor pe oricine, de vreme ce un drăcușor nu poate fi diferențiat de un drumeț oarecare decât prin cercetarea directă a corpuluisău și nimeni nu poate bănui ca o bătrână cerșetoare este, de fapt, o fată tânără și frumoasă ce ispășește o pedeapsă, lângă o fântână de la marginea drumuluietc.

Și, parcă pentru a-și reconfirma faima sa de observator al realității și al condiției umane, Caragiale pune în scenătoate aceste intervenții ale supranaturalului printr-o modalitate de prezentare care le face pe acestea să devină parte integrantă din mizanscena obiectivă în care se desfășoară. Construcția lor este logică, inteligibilă, nu existănicio ambiguitate în atitudinea autorului cu privire la natura lor ce se vrea percepută ca obiectivă, astfel încât realismul povestirii nu pare în nici un fel alterat prin prezența lor. Astfel, neverosimilul devine verosimil, estomparea granițelor dintre real și fantastic se produce, realul și magicul își intersectează domeniile, până ce supranaturalul devine o componentă obișnuită a normalității cotidiene. Contribuie la aceasta și tușele de umor (Aghiuță este prezentat ca un drăcușor-copil cam răsfățat ce este obligat, netam-nesam, să se însoare pe Pământ), intențiile moralizatoare evidente care răzbat din fiecare povestire (lupta omului cu ispitele care îl încearcă permanent, repudierea practicilor magice, jocul de putere în cadrul cuplului căsătorit etc.), precum, poate, și sursa folclorică (deci familiară publicului autohton) evidentă, din care se inspiră toate aceste povestiri.

În concluzie, putem arăta că, prin îmbinarea tuturor acestor componente amintite mai sus, Ion Luca Caragiale reușește să aducă o contribuție importantă la evoluția și dezvoltarea genului semi-fantastic (sau a realismului magic, după cum preferați) în literatura română.

Acestea fiind spuse, consider ca fiind încheiatăscurta mea demonstrație și, în final, invit pe oricine consideră că ar mai trebui spuse și alte lucruri cu privire la cele de mai sus, să o facă, spre binele dezbaterii și al analizei propuse.

Până luna viitoare, zile frumoase să aveți!

2595 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.