REVISTA NAUTILUS / Articole / Fascinantul tărâm al science fiction-ul românesc (III)

Fascinantul tărâm al science fiction-ul românesc (III)

George Slusser • 19:51 - 10.04.2016 • 

SF-ul românesc funcţionează în mod clar în lumea ştiinţifică modernă, dar la baza fantasticului stau un Hoffmann sau un Bram Stoker. Sub suprafaţa SF-ului românesc par să se întindă forţele naturii primitive, indicând spre o cosmogonie nativă în care forţele ordinii şi haosului luptă la nesfârşit, ştiinţa înfruntând dragonul care nu va fi învins. Rezultatul, se pare, este o formă unică de SF.

Dar să aruncăm o privire rapidă asupra unora dintre textele publicate în antologiile bilingve Nemira, care sunt datate (de exemplu, Nemira ’94), fiecare povestire fiind publicată în româneşte şi recto verso în traducere engleză precum volumele americane Ace Doubles.

Al doilea volum, Nemira ’95, cuprinde şi textele unor autori precum Ovidiu Bufnilă, Sebastian A.Corn, Florin Pîtea, Iulia Anania, şi alţii.

Unii dintre scriitori din antologie s-au născut înaintea celui de al doilea război mondial, cum ar fi Camil Baciu (născut în 1926) care a emigrat în Franţa în 1969 pentru a scăpa de comunism.

Cu toate acestea cei mai mulţi dintre autorii prezenţi în aceste antologii Nemira s-au născut în jurul anului 1960, în timpul dictaturii comuniste şi se auto-descriu ca fiind „noul val” al scriitorilor SF români, toţi fiind instruiţi în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, „deoarece toţi autorii noştri au o diplomă în nişte chestii tehnice”.

Antologatorul Romulus Bărbulescu menţionează în foarte scurta prezentare: „Pentru cititorul de limbă engleză, această a doua antologie Nemira de SF românesc poate fără îndoială suna exotic. Provine dintr-un îndepărtat tărâm geografic şi spiritual unde fabulosul— în toate ipostazele sale — a fost întotdeauna, dacă putem spune aşa, o prezenţă palpabilă. Cultura română a adoptat cu uşurinţă SF-ul, şi poate privi înapoi cu mândrie la o istorie a acestuia de peste o sută de ani.”¹

Norman Spinrad a prefaţat antologia bilingvă Nemira ’95, menţionând : „Puteţi citi doar un paragraf din oricare povestire din această carte, şi veţi şti că citiţi science fiction românesc şi nu altceva”.

Ceea ce aceste povestiri reprezintă – atât cele postbelice cât şi cele din perioada post-comunistă – este semnificat de o răscruce nemaintâlnită a unui tip de SF, cu sisteme ştiinţifice, atât ştiinţă convenţională cât şi deopotrivă o abordare populară. Mai multe povestiri amintesc de SF-ul franţuzesc cu viitorurile carcerale ale acestuia, prin evocarea unor entităţi ceţoase controlând populaţiile prin „transplanturi” de organe şi minţi.

Cu toate acestea, în „Civilized Illusions” de Iulia Anania, există atât o neclaritate ce bântuie lumea prezentată, cât şi (prin simbolul central al Phoenixului), un sentiment că natura tradiţională rămâne puternică, că dragostea este încă posibilă, chiar dacă nu știm între cine sau de ce.

Textul lui Sebastian A. Corn, „Substitutor” aruncă cititorul în mijlocul unei lumi viitoare (un oraş á la Zamiatin, cu populaţia refugiată în subteran, datorită degradării mediului), iar diverse facţiuni ale puterii sunt mereu angajate în războaie aparent inutile de propagandă. „Substitutorii” sunt instruiţi să ucidă persoane importante din media, literalmente să devină aceştia prin modelarea fizică a corpurilor victimelor, şi, astfel, să se „infiltreze” şi să difuzeze informaţii false. Totuşi această lume nu este cea a lui Kafka, nici cea a lui Philip K. Dick, şi nici o reprezentare alegorică a birocraţiei sovietice ca la fraţii Strugaţki. Ca şi în cazul cosmologiei închise a povestirii Iuliei Anania, în care diverse părţi şi organele ale corpului sunt reciclate la nesfârşit, în textul lui Sebastian A.Corn, înlocuitorii sunt covârşiţi de contra-înlocuitori, astfel încât în cele din urmă nimeni nu mai ştie cine e cine. Există mai multe versiuni ale aceluiaşi asasinat, modificări lexicale de la o versiune la alta. Moartea naratorului este re-povestită iarăşi şi iarăşi, iar naraţiunea la persoana întâi se metamorfozează într-un narator feminin. (nota traducerii : naratorul este de sex feminin, dar în versiunea în limba engleză acest lucru nu este decelabil). Cuvântul „Eu” devine lipsit de sens, ca şi întreaga „intrigă”. Şi textul nu este nici distopie, nici satiră, nici comentariu politic. Este mai degrabă o fantezie bazată pe sentimentul unor lucruri în mişcare perpetuă, necontând cât de microcosmic sau închis este terenul de joc, existând întotdeauna energie pentru a continua jocul.

Va urma.

© George Slusser

Titlu original :

Traducere de Cristian Tamaș.

Textul a fost tradus și publicat cu acordul autorului. Îi mulțumim.

Notele autorului :

Prof. Dr. George Slusser – interviu de Cristian Tamaș (http://fantastica.ro/prof-dr-george-slusser-interviu-de-cristian-tamas/)

„Fundaţia” sefiştilor. Povestea celei mai mari colecţii de SF din lume : The Eaton Collection of Science Fiction and Fantasy, University of California in Riverside, S.U.A. – Cristian Tamaș

„Marţienii printre noi: Wells şi fraţii Strugaţki” – Prof.Dr.George Slusser (http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-2/) ; traducere de Cristian Tamaș

„Science fiction-ul francez: genul ocluzat” – George Slusser (http://fantastica.ro/science-fiction-ul-francez-genul-ocluzat-2/) ; traducere de Cristian Tamaș

George Edgar Slusser (14 iulie 1939 : San Francisco, S.U.A. – 4 noiembrie 2014 : Highland, S.U.A.), profesor universitar doctor de literatură comparată/Profesor Emeritus, co-fondator și Curator Emeritus al celei mai mari colecții SF din lume, J. Lloyd Eaton Collection of Science Fiction & Fantasy Literature, (http://eaton.ucr.edu/), Special Collections & Archives Department at the University of California, Riverside (S.U.A.); coordonator a douăzeci și trei de conferințe internaționale dedicate science fiction-ului (Eaton Conferences); director al Eaton Program for Science Fiction and Fantasy Studies; autor și cercetător, istoric și critic SF.

Prof.Dr.George Slusser a fost absolvent al Universității Harvard; doctoratul tot la Universitatea Harvard în literatură comparată ; B.A.: University of California, Berkeley; Diplôme d’Études Français, Universitatea Poitiers.

A format o serie de cercetători universitari precum Howard V. Hendrix, David Leiby, Bradford M. Lyau, Daryl F. Mallett, etc.

A fost căsătorit cu franțuzoaica Danièle Chatelain, profesor universitar doctor și cercetător.

Laureat al Premiului Pilgrim (cel mai prestigios premiu decernat pentru cercetare academică de către Science Fiction Research Association). A declarat cu ocazia primirii acestui premiu : „trebuie să scoatem studierea SF-ului din cadrul departamentului de engleză și s-o integrăm în cadrul literaturii comparate, studiilor interdisciplinare sau chiar să-i dedicăm SF-ului un obiect de studiu separat.”

Bibliografie selectivă

Prof. George Slusser a fost autorul unei impresionante opere desfășurată de-a lungul a aproape patru decenii și a coordonat multe antologii și culegeri de studii asupra SF-ului.

„Robert A. Heinlein: Stranger in His Own Land” (1973)

„The Farthest Shores of Ursula K. Le Guin” (1976)

„The Bradbury Chronicles” (1977)

„Harlan Ellison: Unrepentant Harlequin” (1977)

„The Delany Intersection” (1977)

„The Classic Years of Robert A. Heinlein” (1977)

„The Space Odysseys of Arthur C. Clarke” (1978)

2723 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.