REVISTA NAUTILUS / Articole / Fascinantul tărâm al science fiction-ul românesc (I)

Fascinantul tărâm al science fiction-ul românesc (I)

George Slusser • 19:12 - 01.02.2016 • 

George-Slusser„Scriitorii şi criticii români de SF s-au plasat între cele două curente majore ale science fiction-ului (cel continental european și cel transatlantic anglo-saxon), în poziţia de mediatori lingvistici între tradiţii care până în ziua de azi tind să se ignore reciproc.”

Cei mai mulţi cititori occidentali de science fiction ştiu în sens larg de România ca fiind ţara lui Dracula (de la Bram Stoker, evident).

Au auzit de Transilvania, de „trecătoarea Borgo”* şi de „copiii nopţii”**. Tradiţia populară permite realizarea unei conexiuni între ficţionalul conte Dracula şi foarte realul Vlad al II-lea „Ţepeş”. Etimologia oferă posibilitatea unei legături mai profunde. Cuvântul românesc „dracul” înseamnă „diavol”. Acesta este numele dat lui Vlad (printre alţii şi de cavalerii teutoni şi puternicii comercianţi saşi ai perioadei) şi o atestare a Ordinului Dragonului (Ordo Draconum) primit de către tatăl lui Vlad Drăculea Ţepeş, Vlad al II-lea Dracul. Dar există o rădăcină comună pentru aceste cuvinte, latinescul „Draco” = dragon.

Acest lucru creează o interesantă conexiune, fie numai din punct de vedere lingvistic în termenii istoriei şi culturii româneşti, între brutalitatea umană, şi ceva ce este mai adânc înrădăcinat în experienţa umană, conceptul dragonului care, aparent, în toate culturile semnifică rezistenţa naturii în faţa tuturor încercărilor umane de a o stăpâni şi controla, de a crea o ordine şi o societate „civilizată”. În secolul al XIX-lea, scriitorul german E.T.A. Hoffmann numeşte dragonul în mod explicit „coada diavolului”, ceva a cărei mişcare perturba la nesfârşit structurile umane ale ordinii.

Dracula lui Stoker şi legiunile sale de strigoi sunt un altfel de avatar al dragonului. Şi aşa e şi pentru românescul „Dracul”, Vlad şi distructiva lui cruzime. Prin intermediul acestui lanţ al limbajului, „mitul” modern al lui Dracula trimite înapoi la existenţa reală a lui Vlad. Care la rândul său, prin nume îşi caută rădăcinile în legendarul „draco”.

SF-ul românesc funcţionează în mod clar în lumea ştiinţifică modernă, dar la baza fantasticului stau un Hoffmann sau un Bram Stoker. Sub suprafaţa SF-ului românesc par să se întindă forţele naturii primitive, indicând spre o cosmogonie nativă în care forţele ordinii şi haosului luptă la nesfârşit, ştiinţa înfruntând dragonul care nu va fi învins.

Rezultatul, se pare, este o formă unică de SF. Şi mai mult, România are o lungă tradiţie a textelor de science fiction. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, România, dintre toate ţările europene, ar fi putut rivaliza cu Franţa şi Anglia. Un scriitor român, Victor Anestin, a scris în 1914 romanul SF „Un român în Lună”, în siajul lui Jules Verne şi H.G.Wells.

Interesant este că în timpul dictaturii comuniste nu numai că science fiction-ul românesc rămâne viguros, ci în ciuda severelor constrângeri ideologice, coexistă de asemenea cu o înfloritoare critică SF. În ceea ce priveşte science fiction-ul, nativa tradiţie populară părea capabilă să negocieze, şi într-o oarecare măsură, să remodeleze, accentul pus de statul comunist asupra tehnologiei. În acelaşi timp, criticii români ale căror strânse legături cultural-lingvistice cu Franţa, pe de o parte, şi fascinaţia evidentă în privinţa criticii anglofone academice pe de altă parte, reprezintă un revelator al naturii în schimbare atât a science fiction-ului românesc cât şi a exegezei sale.

Începând cu 1990, constrângerile au fost ridicate şi numeroase texte din engleză şi franceză au fost imediat traduse în româneşte.

Scriitorii şi criticii români de SF s-au plasat imediat între cele două curente majore ale science fiction-ului (cel continental european și cel transatlantic anglo-saxon), în poziţia de mediatori lingvistici între tradiţii care până în ziua de azi tind să se ignore reciproc.

La prima vedere, mai multe lucruri sunt deosebit de interesante în cazul acestei „renaşteri” a science fiction-ului românesc. Unul din aceste lucruri este un efort concertat de a depăşi prăpastia comunicării. Dorind să scrie în româneşte, dar în acelaşi timp realizând că româna nu este o limbă citită pe scară largă, scriitorii de science fiction din România, într-o serie de antologii publicate de Nemira la începutul anilor 90, au beneficiat de traduceri în limba engleză ale unor texte de-ale lor. Modelul să fi fost Editura Sovietică în Limbi Străine ?

În cazul românesc a fost vorba de o acţiune privată a unei societăţi comerciale private și s-a apelat la diverşi traducători (Gabriel Stoian, Cezar Ionescu, Mihai Samoilă, Ruxandra Toma). Rezultatul este acela al unei engleze nu-întotdeauna-ortodoxe. Dar aşa ceva reprezintă o curajoasă acţiune la firul ierbii, dat fiind faptul că aproape nici un editor de limba engleză de astăzi nu va plăti pentru a traduce texte science fiction din limbi „străine”.

Un alt aspect notabil al science fiction-ului românesc este interacţiunea dintre scriitori şi critici. Chiar şi în timpul regimului comunist, criticii români, precum Ion Hobana şi Cornel Robu au stabilit contacte cu establishmentul criticii occidentale, oferind articole şi recenzii în reviste cum ar fi „Foundation” (Marea Britanie) şi „Science Fiction Studies” (S.U.A.).

Va urma.

© George Slusser

Titlu original :

Traducere de Cristian Tamaș.

Textul a fost tradus și publicat cu acordul autorului. Îi mulțumim.

Notele autorului :

1 Prezentarea în englezeşte a antologiei Nemira 95 (a se compara cu prezentarea în româneşte ; cea “internaţională” este destinată cititorilor anglofoni oferindu-le informaţii despre antologie, menţionarea participării autorilor şi a criticilor români de SF la diverse manifestări academice din Marea Britanie şi din alte părţi este destinată cititorilor români).

² Corespondenţă privată cu Cristian Tamaş.

Notele traducerii :

*„trecătoarea Borgo”(pasul Bârgăului, pe râul Bistrița): „Păi îmi pare rău, dar mă aşteaptă o trăsură la trecătoarea Borgo la miezul nopţii. – Trecătoarea Borgo? – Da.” ; „Nu-mi da bagajul jos. Mă duc spre trecătoarea Borgo în seara asta.” ; „Cu niște cai am putea să-i taiem calea. Van Helsing, tu vei alege trecătoarea Borgo.” ; „S-a întâlnit cu țiganii lui la Galați și acum a trecut de trecătoarea Borgo.” ; „De-a lungul piscurilor abrupte care se încruntă asupra trecătoarei Borgo… ”– „Dracula” de Bram Stoker (traducere şi note de Ileana Verzea şi Barbu Cioculescu, editura Univers, 1990)

**„copiii nopții”(lupii) : „Ascultaţi, copii ai nopţii, ce muzică fac. Păianjenul ţesându-şi plasa pentru musca nebănuitoare. Sângele este viaţă, domnule Renfield.” – „Dracula” de Bram Stoker (traducere şi note de Ileana Verzea şi Barbu Cioculescu, editura Univers, 1990) ; („Dracula. A Mystery Story” by Bram Stoker ; 1897 edition)

Prof. Dr. George Slusser – interviu de Cristian Tamaș (http://fantastica.ro/prof-dr-george-slusser-interviu-de-cristian-tamas/)

„Fundaţia” sefiştilor. Povestea celei mai mari colecţii de SF din lume : The Eaton Collection of Science Fiction and Fantasy, University of California in Riverside, S.U.A. – Cristian Tamaș

„Marţienii printre noi: Wells şi fraţii Strugaţki” – Prof.Dr.George Slusser (http://fantastica.ro/martienii-printre-noi-wells-si-fratii-strugatki-2/) ; traducere de Cristian Tamaș

„Science fiction-ul francez: genul ocluzat” – George Slusser (http://fantastica.ro/science-fiction-ul-francez-genul-ocluzat-2/) ; traducere de Cristian Tamaș

 

George Edgar Slusser (14 iulie 1939 : San Francisco, S.U.A. – 4 noiembrie 2014 : Highland, S.U.A.), profesor universitar doctor de literatură comparată/Profesor Emeritus, co-fondator și Curator Emeritus al celei mai mari colecții SF din lume, J. Lloyd Eaton Collection of Science Fiction & Fantasy Literature, (http://eaton.ucr.edu/), Special Collections & Archives Department at the University of California, Riverside (S.U.A.); coordonator a douăzeci și trei de conferințe internaționale dedicate science fiction-ului (Eaton Conferences); director al Eaton Program for Science Fiction and Fantasy Studies; autor și cercetător, istoric și critic SF.

Prof.Dr.George Slusser a fost absolvent al Universității Harvard; doctoratul tot la Universitatea Harvard în literatură comparată ; A.B., University of California, Berkeley; Diplome d’Etudes Français, Universitatea Poitiers.

A format o serie de cercetători universitari precum Howard V. Hendrix, David Leiby, Bradford M. Lyau, Daryl F. Mallett, etc.

A fost căsătorit cu franțuzoaica Danièle Chatelain, profesor universitar doctor și cercetător.

Laureat al Premiului Pilgrim (cel mai prestigios premiu decernat pentru cercetare academică de către Science Fiction Research Association). A declarat cu ocazia primirii acestui premiu : „trebuie să scoatem studierea SF-ului din cadrul departamentului de engleză și s-o integrăm în cadrul literaturii comparate, studiilor interdisciplinare sau chiar să-i dedicăm SF-ului un obiect de studiu separat.”

Bibliografie selectivă

Prof. George Slusser a fost autorul unei impresionante opere desfășurată de-a lungul a aproape patru decenii și a coordonat multe antologii și culegeri de studii asupra SF-ului.

„Robert A. Heinlein: Stranger in His Own Land” (1973)

„The Farthest Shores of Ursula K. Le Guin” (1976)

„The Bradbury Chronicles” (1977)

„Harlan Ellison: Unrepentant Harlequin” (1977)

„The Delany Intersection” (1977)

„The Classic Years of Robert A. Heinlein” (1977)

„The Space Odysseys of Arthur C. Clarke” (1978)

1391 vizualizari

2 Comentarii

  1. alex spune:

    Se vede treaba ca titlurile academice nu rezolva problema dublei „priviri”. Din pacate, e doar „privirea” din afara. Cu o minima cunoastere a fenomenului din interior, nu s-ar fi lansat o intrebare hazardata privind modelul sovietic al antologiei Nemira. in plus, nu este scuzabila o eroare de felul – Un roman in Luna de Victor Anestin in loc de H Stahl.

  2. gaby spune:

    Un roman in Luna a fost scris de H. Stahl si nu de Victor Anestin

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.