REVISTA NAUTILUS / Articole / Farfuriile zburătoare n-ar ateriza niciodată la Lucca

Farfuriile zburătoare n-ar ateriza niciodată la Lucca

Arielle Saiber • 20:46 - 11.04.2012 • 

Ficţiunea science fiction-ului italian¹

Prof. Arielle Saber este deţinătoarea unui doctorat în italienistică la Universitatea Yale (1999), predă cursuri de limbă şi cultură italiană la Bowdoin College (Brunswick, Maine, S.U.A), a publicat numeroase articole despre literatura şi cultura italiană, precum percepţia lui Dante în cultura contemporană, începuturile matematicii moderne, istoria tiparului, studii despre literatură şi ştiinţă, teoria genurilor literare, muzică electronică experimentală. Volumul său, “Giordano Bruno and the Geometry of Language” a fost publicat în 2005 de editura Ashgate Press, iar în anul 2000 a co-editat antologia „Images of Quattrocento Florence: Writings on Literature, History and Art” (Yale University Press). De asemenea a fost co-editorul a diverse numere ale revistei “Configurations” (avînd teme precum “Mathematics and the Imagination”).

Partea I

Mai rău, poate, decît a numi science fiction-ul italian ca fiind „derivat” – aşa cum adesea s-a recitat de către cititori de science fiction şi de critici – este credinţa că nu există sau n-ar putea să existe. Consultaţi orice antologie science fiction (denumit în continuare, „SF”), în limba engleză, limba SF-ului prin definiţie, din orice perioadă şi vă va fi foarte greu să găsiţi fie şi un singur autor din Italia (a se vedea anexa I). Acelaşi lucru este valabil pentru enciclopediile de SF şi studiile critice dedicate SF-ului scrise în limba engleză, în care autori francezi, germani, ruşi, polonezi, japonezi, chinezi, şi latino-americani sînt, pe de altă parte, discutaţi şi menţionaţi. (a se vedea apendixul II).

În ultimele decenii a fost publicat un mare număr de monografii în limba engleză despre SF-ul internaţional, inclusiv despre SF-ul din Germania şi Austria (The Black Mirror [Franz Rottensteiner 2008]), America Latină şi Spania (Cosmos Latinos [Bell & Molina-Gavilán 2003]), precum şi despre SF-ul afro-american (Dark Matter [Thomas 2000]), SF-ul feminist (Women of Other Worlds [Merrick & Williams, 1999]), SF-ul gay (Kindred Spirits [Elliot, 1984]), SF-ul canadian (Northern Stars [Hartwell & Grant 1994]), SF-ul din Rusia şi Europa de Est (Beneath the Red Star [Zebrowski 1996]), sau SF-ul evreiesc (Wandering Stars [Dann 1998]).

Poţi găsi, de asemenea, traduceri în englezeşte ale unor romane şi antologii SF scrise în limba română, în cehă, chineză, ebraică, croată, sîrbă, finlandeză, ucraineană, ca să nu mai vorbim de franceză, spaniolă, rusă, japoneză². Un studiu dedicat science fiction-ului italian sau o antologie de SF italian, în engleză, nu au văzut încă lumina tiparului.³

Rugaţi un ne-italian să numească un autor SF italian şi vi se va răspunde probabil cu o privire goală. Rugaţi un fan SF ne-italian să numească un autor SF italian, şi va rîde, va face o pauză, şi îşi va da seama într-un mod ovin că habar n-are. În mod similar, un italian care nu este fan SF căruia i se pune aceeaşi întrebare, va fi chiar mîndru că nu ştie (sau poate a auzit doar de un singur autor: Valerio Evangelisti).

Şi dacă îndrăzneşti să întrebi un fan SF italian, trebuie să fii pregătit pentru o lungă conversaţie. Unii (italieni sau nu) îţi vor propune futuriştii, sau pe Italo Calvino ca posibili autori SF iar apoi îşi vor retrage oferta, dîndu-şi seama că scrierile despre viitor sau legate de ştiinţă ale acestor acestor scriitori nu prea se potrivesc în cea mai mare parte, genului SF, cel puţin nu aceluia „generic” anglo-saxon. Alţii s-ar putea gândi la Tommaso Landolfi, Dino Buzzati, Primo Levi sau Italo Svevo – care au scris ceea ce ar putea fi considerat un SF excelent – deşi nu sînt capabili să numească un roman sau o nuvelă SF ale acestora. Cîţiva s-ar putea să fi auzit sau chiar văzut filmul cyberpunk „Nirvana” (1997) al lui Gabriele Salvatores sau clasicul lui Mario Bava, „Terrore Nello Spazio” (1965, bazat pe povestirea din 1960 a lui Renato Pestriniero, „Una notte di 21 de ore”, tradusă în engleză cu titlul „Planet of the vampires” şi reprezentînd inspiraţia lui Ridley Scott pentru filmul său din 1979, „Alien”).4

Unii poate că au prins un episod din foarte popularul serial „A de la Andromeda” (1972), o adaptare TV italiană de Inìsero Cremaschi a romanului cu acelaşi titlu de Fred Hoyle, serializat şi de britanicul John Elliot, „A for Andromeda” (1961). Sau s-ar putea gîndi la scrisul plin de umor al lui Stefano Benni, ca în „Terra!”. Alţii ar putea cita seria de benzi desenate de aventuri care a inclus episoade SF sau s-au axat pe teme SF, cum ar fi „Nathan Never”.

Dar chiar şi cei cîţiva autori şi exegeţi care au scris despre SF-ul italian au făcut-o de multe ori cu multă sfială şi utilizînd termeni aproape apologetici. Autorul SF şi criticul Vittorio Catani a constatat în studiul său intitulat „In principio fu il Verbo: USA” (2002).

„În cincizeci de ani de science-fiction, în Italia a apărut un singur scriitor: Valerio Evangelisti” (Gallo 2003, 102)5

În timp ce Evangelisti este cu siguranţă un scriitor prolific şi superb, această teză provocatoare a criticului de SF şi autorului Domenico Gallo este desigur, neadevărată, deşi aparent aşa ar fi, având în vedere modul în care SF-ul italian este caracterizată acasă şi în străinătate.

Editorii volumului din 2007 al „SFWA (Science Fiction Writers of America), European Hall of Fame” – unde este inclusă o povestire de Evangelisti – observă că SF-ul italian „a fost rareori blagoslovit cu acceptarea critică acordată în silă genului în alte ţări europene” şi că SF-ului italian a fost alungat în „ghetoul ghetourilor” al genului sceince fiction. (Morrow and Morrow 2007, 60)

Toate acestea în ciuda infamului enunţ de la sfîrşitul anilor 1960 sau începutul anilor ’70 al editorului al importantei publicaţii SF italieniene „Urania 6, Carlo Fruttero, care atunci cînd a fost întrebat de ce „Urania” include foarte rar sau deloc, autori italieni, a răspuns că este „imposibil să-ţi imaginezi o farfurie zburătoare aterizînd la Lucca”, este dovedit că a fost cît se poate de deplasat .7

Într-un video clip din 1968 de la Rai News, filmat cam în aceeaşi perioadă cînd a fost emis comentariul de mai sus, Carlo Fruttero discută de ce italienii nu pot scrie SF de calitate. Cu această ocazia menţionează oraşul lombard Boffalora (şi nu Lucca) ca locul unde o farfurie zburătoare n-ar ateriza, pentru că ceea ce ar urma ar fi un lanţ mic şi neinteresant de evenimente provincial-birocratice, ceea ce nu ar conduce la o poveste prea bună:

Bun, aterizează o farfurie zburatoare şi sosesc nişte pescari. Care ce fac? Pe cine anunţă? FBI-ul? Nu, merg la şeful poliţiei. Apoi, de acolo, îl sună pe primar. Primarul se suie în amărîtul lui de Fiat Seicento şi se duce la prefect, şi oricine vede imediat că situaţia dramatică se prăbuşeşte, că povestea devine o schiţă a vieţii locale care ar putea avea unele aspecte ironice şi amuzante, poate chiar unele elemente ciudate, folcloristice, dar nu vreo forţă dramatică”.8

Într-un justificat răspuns triumfător la această prognoză sumbră, veteranul scriitor SF, editorul şi exegetul Ugo Malaguti şi scriitorul, pictorul şi criticul Mario Tucci au realizat o excepţională antologie de SF italian din ultimii 40 de ani, intitulată, „A Lucca, mai!”/ „Niciodată la Lucca” (Malaguti şi Tucci 1996).9

Farfuriile zburătoare au aterizat de fapt în Lucca (deşi par să prefere să planeze în jurul sau deasupra oraşelor Milano, Veneţia, Roma, Bologna, Torino, Florenţa, Piacenza, Chieti şi Siena) de ceva timp, deşi nu fără luptă, nu fără meşteşuguri îndoielnice, şi nu fără aceia care continuă să insiste că nu ele sînt acolo.10

Astăzi, revistele SF italiene, colecţiile de cărţi, web site-uri, site-urile şi blogurile fanilor, studiile critice în italiană arată că SF-ul italian este, de fapt, în viaţă şi, deşi de multe ori este în subteran şi învăluit în secolul XIX, are un trecut extrem de bogat şi fascinant. Eseul de faţă oferă o imagine de ansamblu a istoriei SF-ului italian naraţiunii, asupra tematicii şi stilurilor sale recurente, teorii despre ceea ce îl ţine în loc, şi ipoteze cu privire la traiectoriile sale viitoare. Accentul meu este pus asupra naraţiunii SF (nu asupra filmului sau benzilor desenate), şi sper că acest studiu va ajuta în iniţierea unui dialog despre SF-ul italian între italieniştii din şi din afara Italiei, şi printre exegeţii SF-ului mondial.

Genul SF

Termenul pentru genul cunoscut sub numele de „science fiction”, fusese de fapt inventat mai devreme, referitor la poezia ştiinţifică, 11 a fost făcut celebru în Statele Unite în 1932, de către Hugo Gernsback, editor primei revistei SF „oficiale”, „Amazing Stories”. Gernsback a numit iniţial povestirile publicate ca fiind „scientifiction”, atunci când revista s-a născut în 1926, dar a schimbat termenul în „science fiction”, atunci cînd a plecat de la „Amazing” şi a creat revista „Science Wonder Stories”.

De-abia două decenii mai târziu Italia a început să traducă în mod activ şi să publice lucrări în genul SF. Acesta a fost numit pentru scurt timp „scienza fantastica”, într-o revistă cu acelaşi nume, fondată în 1952 de Vittorio Kramer şi Lionello Torossi (primele trei litere din fiecare nume de familie au dat şi editurii un nume: Krator), care a rezistat doar şapte numere, dar apoi a urmat Giorgio Monicelli – autor SF şi primul editor al celei mai populare şi mai longevive reviste SF, „Urania”, care a început de asemenea în 1952 şi este publicată şi azi, şi care a poreclit SF-ul, „fantascienza”. O revistă efemeră numită „Fantascienza” a fost editată de Garzanti, şi a fost lansată de asemenea, în 1950.

Traducere italiană a SF-ului ca „fantascienza” merită cîteva cuvinte. În cele mai multe limbi, termenul „ştiinţă” este plasat primul exact ca în limba engleză.12

De ce a ales Italia, termenul „fantascienza” în loc de „scienza fantastica” sau „scienza finzione”, sau „scienza fantasia”, sau chiar „narrativa scientifica” cum o numea criticul Gianfranco De Turris (1997), nu este clar. Autorul, exegetul şi actualul editor al „Uraniei”, Giuseppe Lippi constată că fantezia a devenit „un îndrăzneţ Prefix”, plasat înaintea ştiinţei (2005, 15). Poate că asta are de a face cu scepticismul începutului secolului al XX-lea arătat ştiinţelor de Italia, deşi în cazul în care asta să fi fost problema, de ce nu a fost scoasă „ştiinţa” cu totul cum au făcut-o danezii şi olandezii şi înlocuită cu termenul „viitor”? 13

În timp ce o literatură care ar putea fi considerată „proto-SF” – cu utopiile sale, călătoriile fantastice în spaţiu şi sub mări, istoriile alternative, chiar şi descrieri ale vieţii extraterestre – există încă din antichitate, şi, desigur, este prezentă şi în canonul italian, 14 „genul SF” s-a dezvoltat în S.U.A., şi, ulterior, s-a răspîndit în întreaga lume, la începutul secolului XX (James, 1994; Yaszek 2011). După ce a decolat, principalele curente ale genului SF sînt descriptibile în felul următor: în anii 1940 şi ’50, în S.U.A., SF-ul „clasic”, „hard SF-ul” a avut ceea ce este cunoscut sub numele de „Epoca de Aur” (crede Isaac Asimov), în anii ’60 şi ’70, autorii „Noului Val Britanic” (crede JG Ballard), au contribuit la apariţia unei versiuni alternativă, „soft”, cu mai puţin accent pe tehnologie, şi legile ştiinţei, concentrate mai mult asupra problemelor psihologice şi socio-economice; o formă epică debordînd de efecte speciale a subgenului „space-opera” (Star Wars este un bun exemplu), şi-a făcut apariţia în anii ’70, împreună cu SF-ul feminist (precum scrierile Ursulei K. Le Guin şi Joannei Russ), SF-ul ecologist şi cel obsedat de relaţiile rasiale, (Octavia Butler, de exemplu), şi SF-ul arheologic (Erich von Däniken, precum şi doi italieni: Pier Domenico Colosimo [alias, Peter Kolosimo], şi Luigi Rapuzzi [alias, L. R. Johannis]). În anii ’80 şi ’90, pe fundalul exploziei tehnologiei informaţiei, au apărut subgenuri dedicate viitorului apropiat, cum ar fi „cyberpunk-ul” (William Gibson fiind autorul cel mai cunoscut, deşi termenul a fost inventat de Bruce Bethke în 1983 prin povestirea sa „Cyberpunk”), şi trecutului apropiat, cum ar fi „steampunk-ul” (cu autori precum Ca KW Jeter, Tim Powers, Paul Di Filippo), amîndouă trăindu-şi momentele de glorie. Sfîrşitul secolului al XX-lea şi începutul celui de al XXI-lea au adus SF-ului o explozie de ucronii (istorii alternative), şi cu autori europeni care au produs unele dintre cele mai bune romane (romanele din seria „Eymerich” ale lui Evangelisti lui sunt un bun exemplu, deşi cărţile lui nu au fost încă traduse în limba engleză).

În timp ce genul SF a imaginat de multe ori laturile întunecate ale viitorului (sau prezenturi şi trecuturi alternative), optimismul din primii săi ani (1920-40) – entuziasmul la gîndul de a descoperi noi lumi şi noi forme de viaţă, galactice şi extragalactice, şi promisiunea ştiinţei şi tehnologie pentru o viaţă mai bună – sînt mai puţin frecvente (deşi cu siguranţă nu au dispărut), în SF-ul actual.

Dezagregarea, haosul, viziunile distopice şi post-apocaliptice ale mediului înconjurător, economiei, guvernelor, societăţilor şi umanităţii sînt subiectele favorite ale SF-ului de azi. Și mai mult, genul SF în sine este în proces de transformare radicală în diverse modalităţi/subgenuri, cum ar fi „slipstream-ul”, „ficţiunea interstiţială” şi „nextilismul”, care explorează toate noile intersecţiile cu alte genuri, şi chiar cu mass-media, precum jocurile video şi artele digitale. Pe măsura redesenării graniţelor SF apar noi întrebări cu privire la natura „ficţiunii” în relaţie cu ştiinţa, şi asupra realităţilor noastre multiple.

Încă de la începuturile sale „generice” de la sfîrşitul anilor 1920 în S.U.A., şi în anii ’50, în Italia, SF-ul a fost considerat în primul rând un gen „pop”, cum ar fi romanul poliţist sau romanele melodramatice de dragoste, deşi de multe ori mai inteligent, mai tehnic, şi mai orientat către sexul masculin. Ca orice alt gen, este dificil de definit. Cei mai mulţi oameni ar fi de acord că ar trebui să aibă de a face cu ştiinţa, dar cît de mult şi în ce fel, continuă să fie dezbătut. „Enciclopedia Science Fiction-ului” lui John Clute şi Peter Nicholls, cuprinde mai mult de treizeci de definiţii ale SF-ului, dintre care multe includ termeni, cum ar fi „cognitiv”, „speculaţie”, „alternativ”, „viitor”, „posibilitate”, „schimbare”, „invenţie”, „noul” (Clute şi Stableford, 1993, 311 – 314). Unele dintre definiţii subliniază funcţia de critică sociala a SF-ului, altele îi solicită SF-ului să utilizeze metode şi principii ştiinţifică în explicarea evenimentelor, dar cele mai multe consideră SF-ul ca un Gedanken-experiment narativ prin excelenţă. Cei mai mulţi dintre cititori ar fi de acord că o naraţiune SF conţine o anumită combinaţie de tehnologii uimitoare şi/sau ameninţătoare (hardware, software, biologice, etc), extratereştri, roboţi, ciborgi, cosmos, călătorii în timp, sau realităţi alternative, dar stabileşte „regulile de bază” în lumea noastră. Ceea ce întîlnim în SF – „nova” aşa cum a numit Darko Suvin, toate aceste elemente – sunt adesea logic extrapolate, prin curtoazia ştiinţei noastre, sau ştiinţei extraterestre, sau un pic din ambele.

Mulţi cercetători, exegeţi şi scriitori cred că SF-ul ar trebui să fie despre imaginarea viitorului, dar la fel mulţi observă faptul că poate angaja realităţi alternative din prezent sau din trecut. SF este de multe ori pus în contrast cu genul fantasy (texte tip „sword and sorcery”, precum „Lord of the Rings”) sau genurilor ce utilizează super-eroi, pentru că SF-ul vorbeşte despre posibilităţile din lumea reală, în timp ce fantasy-ul/ficţiune cu super-eroi despre supranatural şi imposibil. Cu alte cuvinte, SF-ul descrie oameni obişnuiţi care se confruntă cu invenţii sau circumstanţe extraordinare, dar posibile, spre deosebire de fantasy şi de ficţiunea cu super-eroi, în care fiinţe extraordinare fac din rutină lucruri extraordinare, şi nici ne-super-eroul şi nici cititorii nu sînt surprinşi de faptul că pot să facă aşa ceva.

Unii ar putea argumenta că SF-ul încearcă să ne facă nefamiliarul să pară natural şi familiar, iar Darko Suvin numeşte SF-ul o literatură a „înstrăinării”, care ne mută departe de mediul nostru empiric (citat în Clute şi Stableford, 311). Autorul SF şi exegetul Samuel Delany numeşte SF-ul o „realitate conjunctivă” (1969, 61), şi mulţi ar fi de acord că este o literatură a lui „dacă”. Alţii preferă să numească acest fel de literatură, „ficţiune speculativă”, sau „ficţiune alternativă” mai degrabă decît SF, şi mai există persoane care merg atît de departe încît afirmă că nu ar trebui ca SF-ul să fie considerat deloc un gen. Şi mai sînt şi definiţiile abile, dar frustrante, cum ar fi aceea a lui Norman Spinrad, care spune: „science-fiction este orice publicat ca science fiction” (Clute şi Stableford, 1993, 314), sau punctul de vedere al lui Tom Shippey, „science fiction este greu de definit, deoarece este literatura schimbării şi se schimbă chiar în timp ce încerci să-l defineşti” (citat în Maxim şi Edwards 1983, 258).

Fixarea unei singure definiţii pentru SF este, desigur, o sarcină inutilă. Dar prin contemplarea a ceea ce un SF naţional creează, se generează o panoplie de probleme fascinante care poate ilumina genul sau modul, dacă preferaţi, ca întreg.

Note:

1 Doresc să le mulţumesc următorilor interlocutori inestimabili pentru timpul lor, gîndurile lor, şi extrem de generosului ajutor în texte, imagini şi informaţii dificil de găsit: Mauro Catoni, editor al SF Quadrant, Giuseppe Lippi, autor şi editor al seriilor Urania de la editura Mondadori; Carlo Bordoni, autor şi editor al revistei IF; Silvio Sosio, autor şi editor, la Delos Books şi Fantascienza.com; Armando Corridore, autor şi editor la Elara Press; Ermes Bertoni, editor Catalogo SF, Fantasy e Horror; autorul Giampietro Stocco; editorul Luigi Petruzzelli, Edizioni Della Vigna; Luigi Lo Forti, Christian Antonini şi Vito Di Domenico editori Altrisogni. Mulţumiri, de asemenea, lui Marco Arnaudo, Pierpaolo Antonello, Lisei Yaszek pentru intuiţiile lor, lectura, şi comentarea proiectelor timpurii ale acestui studiu, şi Katharinei Verville, asistent fantascientific extraordinar de cercetare.

 

² Există antologii în engleză de SF românesc (Bărbulescu şi Anania, 1994), SF ceh (Olsa, 1994), SF chinezesc (Wu, Murphy, 1989), romane şi povestiri în engleză ale unor scriitori de SF, din Finlanda (Johanna Sinisalo 2004), Serbia (Zoran Zivkovic, 2006), Ucraina (Vynnychuk, 2000), Franţa, Spania,

Rusia, Japonia. The Apex Book of World SF (2009) editată de autorul israelian Lavie Tidhar, include povestiri traduse din chineză, sîrbo-croată, ebraică, precum şi texte scrise în englezeşte din Thailanda, Australia/Fiji, Filipine, Palestina, Malaezia, India şi Franţa, dar nimic din Italia.

3 Există foarte puţine publicaţii în limba engleză despre SF-ul italian. Vezi Cremaschi (1982, 207-208); Crumphout (1989, 161-183); Frongia (1996, 158-169); Montanari (1981b, 504-517); Pagetti (1979, 320-326, 1987, 261-266, şi 1993b, 630-632); Pizzo şi Somigli (2007, 1717-1721); Proietti, Vaccaro, Baroncinij (2009, 26-42), Ross (2007, 105-118) şi Weiss (1988, 163-169).

4 Un alt film este cel al lui Elio Petri din1965, intitulat „La Decima vittima” (A zecea victimă), cu Marcello Mastroianni şi Ursula Andress. Cu toate acestea filmul se bazat pe o povestire din 1953 a lui Robert Sheckley numită „Seventh Victim” (A şaptea victimă).

5 Toate traducerile din italiană, cu excepţia cazului în care se menţionează altfel, sînt ale Ariellei Saiber.

6 N.b., Urania este cea mai longevivă serie/colecţie SF de la editura Mondadori, dar a fost, de asemenea, şi numele unei reviste de scurtă durată (1952-1953). Trimiterile la Urania, cu excepţia cazului în care se menţionează altfel, se referă la colecţii/serii de cărţi decît la revistă. Denumirea Urania a fost umbrelă pentru „sub-colecţii”, cum ar fi „Urania classici” (1977 -2002), „Urania Millemondi” (1971 -), „Biblioteca di Urania” (1978-1983), „Urania blu” (1984-1985), „Urania Argento” (1995-1996), „Urania collezione” (2003 -), şi cîteva alte serii mai mici. A se vedea http://www.uraniamania.com/.

7 Această declaraţie („ma ve lo immaginate un disco volante che atterra a Lucca?”/vă imaginaţi o farfurie zburătoare aterizînd la Lucca?) a fost citată în mod repetat ca fiind rostită de editorii de la Urania, Carlo Fruttero şi Franco Lucentini, la un interviu în timpul unei conferinţe despre benzile desenate, avînd loc la Lucca (​​a se vedea, de exemplu, Gaudenzi 2007, “Introduzione”), deşi alte surse afirmă că declaraţia este a lui Fruttero dar a fost făcută înainte de sosirea lui Lucentini la Urania.

8 http://www.fantascienza.com/video/393/tempi-dispari-carlo-fruttero-e-gli-alieni-a-boff/.

9 Toate imaginile asociate cu acest articol pot fi vizualizate la adresa:
https://skydrive.live.com/?cid=aeeb8025940c9278&sc=photos # CID = AEEB8025940C9278 & id = AEEB8025940C9278 105 &! Sc = fotografii.

10 Foarte convingător din punct de vizual film AfterVille (2008), în regia lui Fabio Guaglione şi Resinaro Fabio, cu autorul SF american Bruce Sterling în rolul lui omului de ştiinţă Adam Vurius, prezintă, de fapt, destul nave spaţiale aterizînd în Torino.

11 Prima utilizare a termenului “science fiction”, este atribuită lui William Wilson, în 1851, într-un tratat despre poezia ştiinţifică. A se vedea James (1994, 7-8).

12 Din toate limbile europene numai italiana, poloneza şi portugheza, plasează „fantasticul” sau „ficţiunea” pe primul loc: în poloneză, termenul este „fantastyka naukowa” şi în portugheză „ficção científica”. În spaniolă, se spune „ciencia ficción”, în limba franceză, „science-fiction”, în germană „Sciencefiction”, suedezii şi norvegienii folosesc termenul „science fiction”, în cehă este „vědecká fantastika”, în limba greacă „επιστημονική φαντασία”; în croată „znanstvenoj fantastici”, în limba română „ştiinţifico-fantastic”, în maghiară „tudományos fantasztikus”; în finlandeză „tieteiskirjallisuus” (tietei = ştiinţă; skirjallisuus=ficţiune), în islandeză, este „vísindaskáldskapur” (vísinda = ştiinţă; skáld = poet; skapur = creaţie). Cei trei mari producătorii de SF, Rusia, Japonia, China, pun de asemenea, pe primul loc ştiinţa. În limba rusă, SF se spune „научная фантастика” (naucianaia = ştiinţă; fantastika = fantastic), în japoneză, „kagaku shōsetsu” (kagaku = ştiinţă; shōsetsu = ficţiune) şi în chineză este „ke huan xiao shuo” (ke huan = ştiinţă, xiao shuo = ficţiune).

13 Danezii şi olandezii au scos în totalitate cuvântul “ştiinţă” din termenul însemnînd „science fiction”, în daneză se spune „fremtidsromaner” (romane despre viitor”), iar în olandeză, „toekomstfantasie” („fantezie despre viitor” – dar termenul de „ficţiune” este al doilea.

14 O discuţie de proto-SF ar necesita un cu totul alt eseu. Există numeroase lucrări în canonul italian precum şi în abordarea popular din secolul XIX, pînă prin anii 1950 (data din urmă fiind aceea a apariţiei „oficiale” a genului SF în Italia), care ar putea fi considerate precursoare ale SF italian. Cele mai citate dintre aceste relatări de călătorii aventuroase, de călătorii fantastice, şi utopii sînt următoarele: Divina Commedia lui Dante, „Il Milione” de Marco Polo, „Baldus” de Folengo, „Orlando furioso” de Ariosto, „Mondi” de Doni, „I dialoghi dell’infinito” de Agostini, „Citta del Sole” de Campanella, „Viaggi di Enrico Wanton alle terre incognite australi ed ai regni delle scimmie e dei cinocefali” de Zaccaria, „L’Uomo di un altro mondo” de Chiari, „Icosameron” de Casanova, „Storia filosofica dei secoli futuri” de Ippolito Nievo, „La Colonia Felice” de Dossi, „Dalla Terra alle stelle” de Grifoni, lucrări de Scapigliati, poveştile napolitane din secolul al XIX-lea şi ilustraţiile de scriind voiajul Pulcinellei în lună, precum şi al XIX-lea şi naraţiunile de aventuri de la sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului al XX-lea ale lui Antonio Ghislanzoni, Paolo Mantegazza, Emilio Salgari, Yambo şi Luigi Motta. O excelentă antologie de proto-SF italian, de la sfîrşitul secolului XIX şi începutul secolului al XX-lea este cea a lui De Turris şi Gallo (2001). A se vedea, de asemenea, Valla (2000a, 2000b, 2000c).

 

© Arielle Saiber & California Italian Studies Journal, S.U.A.

Articol publicat în revista California Italian Studies Journal (Volume 2, Issue 1, 2011), cu titlul „Flying Saucers Would Never Land in Lucca: The Fiction of Italian Science Fiction”.

În numărul 1, volumul 2, 2011 al publicaţiei menţionate există mai multe articole referitoare la science fiction-ul italian: http://escholarship.org/uc/ismrg_cisj, tema fiind „Italian Futures”.

Traducerea a fost efectuată cu acordul şi permisiunea doamnei Prof. Arielle Saiber şi a editorilor publicaţiei California Italian Studies Journal, S.U.A. Le mulţumim.

Traducere de Cristian Tamaş

 

Appendix I

Autori italieni în antologii SF colective în engleză

Printre puţinele antologii cunoscute şi publicate în engleză care au inclus autori italieni (8) sînt cele prezentate mai jos în ordine cronologică:

Rottensteiner, Franz ed. View From Another Shore (1973)

- Lino Aldani

Wollheim, Donald A., ed. The Best from the Rest of the World: European Science Fiction

(1976)

- Sandro Sandrelli, Luigi Cozzi

Nolane, Richard D., ed. Terra SF: The Year’s Best European SF (1981)

- Gianni Montanari, Lino Aldani

–, ed. Terra SF: The Year’s Best European SF II (1983)

- Gianluigi Zuddas

Aldiss, Brian, and Sam Lundwall, ed. The Penguin World Omnibus of Science Fiction

(1986)

- Lino Aldani

Hartwell, David G., ed. The World Treasury of Science Fiction (1989)

- Italo Calvino

–, ed. The Science Fiction Century (1997)

- Lino Aldani, Dino Buzzati

Morrow, James and Kathryn Morrow, eds. The SFWA European Hall of Fame (2007)

- Valerio Evangelisti

Appendix II

Autori italieni incluşi în enciclopedii şi dicţionare de SF sau colecţii de studii critice despre SF-ul mondial

James Gunn, The New Encyclopedia of Science Fiction (1988) nu include autori italieni; nici Brian Stableford, The Historical Dictionary of Science Fiction Literature (2004), deşi menţionează o referinţă la un eseu de critică despre SF-ul italian în bibliografie; nici Donald A. Westfahl, The Greenwood Encyclopedia of Science Fiction and Fantasy (trei volume, 2005).

John Clute & Peter Nicholls, The Encyclopedia of Science Fiction (1993), menţionează şi include autori italieni.

Colecţii de studii critice despre SF-ul mondial care nu includ autori italieni:

Mark Bould, et. al., ed., The Routledge Companion to Science Fiction (2009); James Gunn, et al., ed., Reading Science Fiction (2009); şi NYRSF (New York Review of Science Fiction), care publică eseuri despre SF din 1988, şi sînt peste 4600.

The Anatomy of Wonder editor Neil Barron (1981), discută pe scurt şi cîte ceva despre SF-ul italian, precum Gary Wolfe, Science Fiction Dialogues (1982), deşi numai într-un singur paragraf (p. 207), mulţumită unei contribuţii de Inìsero Cremaschi.

 Appendix III

Informaţii despre serii de cărţi SF italiene, reviste şi foiletoane

Website-ul SF quadrant al lui Mauro Catoni listează cronologic seriile de cărţi şi reviste SF italiene din1952 pînă în 2003. Lista include editori şi edituri şi detalii despre publicaţii individuale: http://www.sfquadrant.com/Edizioni%20SF/editalgenerale.htm.

A se vedea şi “Catalogo Vegetti della Letteratura Fantastica,” lansat de Ernesto Vegetti: “Catalogo of SF, Fantasy e Horror” in 1998 şi continuat de un mare grup de colaboratori: http://www.fantascienza.com/catalogo/#cerca=index.htm şi website-ul Il Prontuario della Fantascienza Italiana, care cuprinde liste de reviste, foiletoane, fanzine:

http://web.tiscalinet.it/fantascienzaitaliana/riviste/index. html.

Prima revistă SF publicată în Italia

Scienza fantastica (Rome: Krator, 1952-1953)

Cele mai longevive reviste SF/Serii (numere/volume, sute sau mii de exemplare ca în cazul revistei Urania)

Urania (Milan: Mondadori, 1952 -)

Cosmo oro (Milan: Nord, 1970 -)

Millemondi (Milan: Mondadori, 1971 -)

Fantacollana (Milan: Nord, 1973 -)

Il libro d’oro della fantascienza (Rome: Fanucci, 1978 -)

Nova SF* (Bologna: Libra, 1967-1980; Bologna: Perseo/Elara, 1985 -)

Reviste/Serii avînd multe numere/Volume

I romanzi del cosmo (Milan: Ponzoni, 1957-1967. 201 numere)

Oltre il cielo (Rome: Esse, 1957-1975. 155 numere)

Galaxy (Milan: Due Mondi and Piacenza: CELT, 1958-1964. 70 numere)

Galassia (Piacenza: La Tribuna 1961-1979. 237 numere)

Cosmo (Milan: Ponzoni, 1961-1967. 100 numere)

SFBC (Science Fiction Book Club) (Piacenza: CELT, 1963-1979. 48 volume)

Nova SF* (Bologna: Libra, 1967-1980. 43 numere)

Slan (Bologna: Libra, 1968-1982. 73 numere)

I classici della fantascienza (Bologna: Libra, 1969-1982. 72 numere)

Bigalassia (Piacenza: CELT, 1970-1978. 45 numere)

Cosmo argento (Milan: Nord, 1970-2006. 322 numere)

Futuro biblioteca (Rome: Fanucci, 1973-1981. 50 numere)

Oscar fantascienza (Milan: Mondadori. 43 volume)

SF narrativa d’anticipazione (Milan: Nord, 1973-1989. 46) numere

Classici fantascienza/Classici Urania (Milan: Mondadori, 1977-2002. 309 numere)

Oscar fantascienza (Milan: Mondadori, 1979-1989. 78 volume)

I massimi della fantascienza (Milan: Mondadori, 1983-2000. 41 numere)

Biblioteca di fantascienza (Rome: Fanucci, 1988-1996. 43 numere)

Tascabili fantascienza (Milan: Nord, 1991-1998. 48 numere)

Il fantastico economico classico (Rome: Compagnia del Fantastico, 1994-1996. 50 numere)

Reviste SF şi Serii dedicate îndeosebi SF-ului italian

I Narratori dell’Alpha Tau (Rome: Irsa Muraro, 1957. 9 numere)

Giro planetario (Rome: Sanucci, 1961. 8 numere)

Futuro (Rome: Editoriale Futuro, 1963-1964. 8 numere)

Constellation (Rome: International Continental, 1971-1972. 10 numere)

Reviste SF şi Serii care au publicat SF Italian mai mult decît ocazional

Scienza fantastica (Rome: Krator, 1952-1953. 7 numere)

Galassia (Udine: Galassia, 1957. Numere) (Piacenza: La Tribuna. 1961-1979. 237 numere)

I Romanzi del cosmo (Milan: Ponzoni, 1957-1967. 201 numere)

Cronache del futuro (Rome: Kappa, 1957-1958. 24 numere)

Oltre il cielo (Rome: Esse, 1957-1975. 155 numere)

Gamma (Milan: Edizioni Gamma [numerele 1-5]; Milan: Edizioni dello Scorpione [numerele 6-27], 1965-1968. 27 numere)

Interplanet (Piacenza: CELT numerele 1-4]; Turin: Edizioni dell’Albero [numerele 5-7], 1962-1965)

Nova SF* (Bologna: Libra, 1967-1980. 43 numere)

Andromeda (Milan: Dall’Oglio, 1972-1975. 18 numere)

Robot (Milan: Armenia, 1976-1979. 40 numere)

Edituri care se concentrează asupra SF-ului sau au colecţii SF

Delos (Milano)

Edizioni della Vigna (Milano)

Elara (numită înainte Libra apoi Perseo, Bologna)

Fanucci (Rome)

Hypnos (Milano)

Kipple (Genova)

Mondadori (Milano—cărţi şi series utilizînd denumirea Urania, ca şi alte imprinturi)

Nord (Milano)

Solfanelli (Chieti)

  • Două edituri care nu mai publică SF: Armenia (Milano), ShaKe (Milano)

 

Reviste mai recente care publică SF italian (şi SF mondial şi alte genuri)

Futuro Europa (Bologna: Elara, 1988-)

Delos Science Fiction (Milan: Delos Books, online 1996-, print 2008-)

Carmilla (online 2000-, print 2000-)

Robot (relansare din 1979; Milan: Delos Books, 2003 -)

IF (Chieti: Solfanelli, 2009-)

Altrisogni (www.dbooks.it, 2010-)

 Appendix IV

Listele pseudonimelor utilizate de autorii SF italieni

- Fantascienza.com: http://www.fantascienza.com/catalogo/E0000.htm#00000

- Fantabancarella: http://www.fantabancarella.com/pseudo.html

- Gianni Pilo’s Catalogo generale della fantascienza in Italia, 1930-1979 (1980)

 Bibliografie

1: Povestiri şi romane SF italiene traduse în engleză

2: Antologii de SF italian

3: Romane şi povestiri SF italiene

4. Filme şi seriale TV citate în studiu

5: Surse secundare

6: Website-uri

 1: Povestiri şi romane SF italiene traduse în engleză

Aldani, Lino. [1964] 1973. “Good Night, Sophie.” Translated by L. K. Conrad. In View From Another Shore. European Science Fiction, edited by Franz Rottensteiner, 143-168. New York: Seabury Press.

Also in The Science Fiction Century, 1997, edited by David G. Hartwell, 352-368. New York: Tor.

–. [1977] 1981.

Red Rhombuses.” In Terra SF: The Year’s Best European SF, edited by Richard D. Nolane, 182-207. New York: DAW Books. Also in InterNova 1, 2005, 172-191.

–. [1982] 1986. “Quo Vadis, Francisco?” In The Penguin World Omnibus of Science Fiction, edited by Brian Aldiss and Sam Lundwall, 198-209. London: Penguin.

Benni, Stefano. 1985. „Terra! Translated by Annapaola Cancogni. New York: Pantheon Books.

Buzzati, Dino. [1954] 1997. “The Time Machine.” In The Science Fiction Century, edited by David G. Hartwell, 261-264. New York: Tor.

–. [1954] 1983. “The Saucer Has Landed.” In Restless Nights. Selected Stories of Dino Buzzati, edited and translated by Lawrence Venuti, 15-20. San Francisco: North Point Press.

Cozzi, Luigi. [1965]. “Rainy Day Revolution No. 39.” Translated by Luigi Cozzi. In The Best from the Rest of the World: European Science Fiction, edited by Donald A.Wollheim, 195-202. New York: Doubleday.

Evangelisti, Valerio. [1998] 2007. Sepultura.” Translated by Sergio D. Altieri. In The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Masterpieces of Science Fiction from the Continent, edited by James Morrow and Kathryn Morrow, 60-85. New York: Tor.

Feruglio Dal Dan, Anna. 2009. “And This has Been One of the Dark Places of the Earth.”

World Science Fiction Blog. http://www.strangehorizons.com/2009/20090921/darkf.shtml.

Kolosimo, Peter [Pier Domenico Colosimo]. [1964] 1973. Timeless Earth. Translated by Paul Stevenson. New Jersey: University Books.

–. [1968] 1988. Not of this World. Translated by A. D. Hills. New York: Carol Publishing Corporation.

Levi, Primo. 1990. The Sixth Day and Other Tales. Translated by Raymond Rosenthal. New York: Penguin.

–. [1986] 2007. “The TV Fans from Delta Cep” (partial translation). In A Tranquil Star: Unpublished Stories, edited and translated by Ann Goldstein and Alessandra Bastagli, 143-147. New York: W.W. Norton.

Montanari, Gianni. [1978] 1981a. “Test Flesh.” In Terra SF: The Year’s Best European SF, edited by Richard D. Nolane, 13-25. New York: DAW Books.

Sandrelli, Sandro. [1962] 1976. “The Scythe.” Translated by Gian Paolo Cosato. In The

Best from the Rest of the World: European Science Fiction, edited by Donald A. Wollheim, 41-53. New York: Doubleday.

Tonani, Dario. 2010. „Cardanica”. Translated by Caroline Smart. Milan: 40k.

Zuddas, Gianluigi. [1981] 1983. “In Search of Aurade.” Translated by Joe F. Randolph. InTerra SF: The Year’s Best European SF, edited by Richard D. Nolane. New York: DAW Books.

 

2: Antologii de SF italian

Aldani, Lino, Ugo Malaguti, editori. 1989. Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana. Bologna: Perseo/Elara.

–, eds. 2001. Millennium. Bologna: Perseo/Elara.

Battisti, Sandro, ed. 2010. Avanguardie futuro oscuro: il lato oscuro del Connettivisimo. Torriglia: Avatar.

Bellomi, Antonio, Luigi Petruzzelli, eds. 2010. L’orizzonte di Riemann: antologia di fantascienza matematica. Arese (MI): Edizioni della Vigna.

Biondi, Emanuele, Maria Grazia Mazzocchi, eds. 2003. Cybertà: Visioni possibili di una realtà futura. Milano: Libri Scheiwiller.

Catalano, Walter, Gian Filippo Pizzo, eds. 2010. Ambigue utopie: 19 racconti di fantascienza. Milano: Bietti.

Catani, Vittori, ed. 2003. Il futuro nel sangue: un’antologia di diciannove racconti di fantascienza italiani sul potere. Special issue of the print version of Carmilla 1 (1).

Cremaschi, Inìsero, ed. 1978a. Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza. Milano: Garzanti.

–, ed. 1978b. “Futuro”: il meglio di una mitica rivista di fantascienza. Milano: Nord.

Curtoni, Vittorio, Gianfranco De Turris, Gianni Montanari, eds. 1970. Destinazione uomo. Tendenze della SF italiana. Piacenza: La Tribuna.

Dazieri, Sandrone, ed. 2008. I confini della realtà. Milano: Mondadori.

Della Corte, Carlo, and Renato Pestriniero, eds. 1996. Cronache dell’arcipelago: la fantascienza tra genere e mainstream dalla laguna al cosmo. Veneţia: Cardo.

De Turris, Gianfranco, ed. 2005. Se l’Italia: manuale di storia alternativa da Romolo a Berlusconi. Florenţa: Vallescchi.

Evangelisti, Valerio, Giuseppe Lippi, eds. 1997. Tutti i denti del mostro sono perfetti. Milano: Mondadori.

Farinella, Emiliano, ed. 2005. Donne al futuro. Palermo: Dario Flaccovio Editore.

Forte, Franco, Giuseppe Lippi, eds. 1998. Strani giorni. Milano: Millemondi.

Ghiringhelli, Zeno [Giuseppe Pederiali], ed. 1968. Fantaerotismo: amore e morte fra le stelle. Special Poker d’Assi 27. Milano: Sharmly Editrice.

Lippi, Giuseppe, ed. 2005. Tutta un’altra cosa. Milano: Mondadori.

Malaguti, Ugo, Mario Tucci, eds. 1996. A Lucca, mai! Bologna: Perseo/Elara.

Malaguti, Ugo, ed. 2009. Il mistero dell’ottavo piano. Bologna: Elara.

Mongai, Massimo, Alberto Panicucci, eds. 2008. Guida galattica dei gourmet.

Raccolta eretica e non convenzionale di storie (e ricette) aliene. Roma: Robin Edizioni.

Musa, Gilda, Inìsero Cremaschi, eds. 1964. I labirinti del terzo pianeta. Nuovi racconti italiani di fantascienza. Milano: Nuova Accademia Editrice.

NeXT-Station.org, ed. 2007. Supernova Express. Antologia manifesto del Connettivismo. Torino: Ferrara Edizioni.

Oleastri, Luca and Giorgio Sangiorgi, eds. 2011a. ROBOT ITA 0.1. Cento storie italiane di robot. Bologna: Edizioni Scudo.

–. Eds. 2011b. Steampunk. Vapore italico. Vols. I-II. Bologna: Edizioni Scudo.

Raiola, Giulio, Inìsero Cremaschi, Lino Aldani, eds. 1963. Esperimenti con l’ignoto. Roma: Editoriale Futuro.

Sturm, Roberto, ed. 1999. Sangue sintetico: antologia del cyberpunk italiano. Ancona: Pequod.

Un’Ala. Fantastico-fantascienza fanzine femminile. 1984. Milano: City Circolo d’Immaginazione.

 

3: Romane şi povestiri SF italiene

Aldani, Lino. 1963. “Buona notte, Sofia.” Futuro 1: 31-36.

–. 1977. Quando le radici. Piacenza: La Tribuna.

–. 1977. “Screziato di Rosso.” Robot Speciale 4: 155-175.

–. [între 1977-1987] 1987. “Gita al mare.” In Parabole per domani: racconti fantastici e fantascientifici, 161-166. Chieti: Solfanelli.

–. [1960] 2001. “Dove sono i vostri Kumar?” In Millennium, editori Lino Aldani şi Ugo Malaguti, 29-34. Bologna: Perseo/Elara.

Altomare, Donato. 2001. Mater maxima. Milano: Mondadori.

Asciuti, Claudio. 1999. La notte dei pitagorici. Milano: Mondadori.

Baraldi, Barbara. 2009. “Le bambole non uccidono.” Bad Prisma. Epix 5: 101-124.

Benatti, Roberto. 2000. “Traumazone!” Carmilla 1 (2): 15-18.

Benni, Stefano. [1983] 2008. Terra! Milano: Feltrinelli.

Bonaviri, Giuseppe.1998. L’infinito lunare. Milano: Mondadori.

Bordoni, Carlo. 2008. Il cuoco di Mussolini. Milano: Bietti.

Buzzati, Dino. 1954. “Il disco si posò.” In Il crollo del Baliverna, 331-337. Milano: Mondadori.

Calvino, Italo. 1965. Le cosmicomiche. Torino: Einaudi.

–. 1972. Le città invisibili. Torino: Einaudi.

Carabba, Enzo Fileno 1997. “Il buio.” In Tutti i denti del mostro sono perfetti, editori Valerio Evangelisti şi Giuseppe Lippi, 65-78. Milano: Mondadori.

Catani, Vittorio. 1978. “Davanti al Palazzo di Vetro.” In Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, editor Inìsero Cremaschi, 87-95. Milano: Garzanti.

–. 1989. Gli universi di Moras. Milano: Mondadori.

–. [1991] 1996. “Storia di Omero.” In A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti şi Mario Tucci, 215-220. Bologna: Perseo/Elara.

–. 2009. Il quinto principio. Milano: Mondadori.

Catani, Vittorio, Eugenio Ragone. 1989. “Il giardino negato.” In Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana, editori Lino Aldani, Ugo Malaguti, 49-61. Bologna: Perseo/Elara.

Cecchini, Giovanna. [1950s] 1996. “Omicidio extragalattico.” În A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 93-109. Bologna: Perseo/Elara.

Cerosimo, Adalberto. 1978. “I musicisti del mondo.” In Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, edited by Inìsero Cremaschi, 96-117. Milano: Garzanti.

Corrias, Pino. 2008. “Benzodiazepine.” În I confini della realtà, editor Sandrone Dazieri, 55-68. Milano: Mondadori.

Corridore, Armando. 2009. “L’Aenigma Octavi Toni: Breve dissertazione sulla questione dell’ottavo piano tonale, sue implicazioni esoteriche e sua possibile soluzione.” În Il mistero dell’ottavo piano, editor Ugo Malaguti, 207-219. Bologna: Elara.

Cremaschi, Inìsero. 1964. “Il cervello programmatore.” Interplanet Europa 5: 97-108.

Curtoni, Vittorio. [1978] 1999a. “Nel bunker.” In Retrofuturo. Storie di fantascienza italiana, 137-144. Milano: ShaKe.

–. [1995] 1999b. “Dal rabbino.” In Retrofuturo. Storie di fantascienza italiana, 190-205. Milano: ShaKe.

–. 2001. Ciao futuro. Milan: Mondadori.

Dazieri, Sandrone. 1997. “La brigata Superciuk.” În Tutti i denti del mostro sono perfetti, editori Valerio Evangelisti, Giuseppe Lippi, 79-89. Milan: Mondadori.

De Matteo, Giovanni. 2007. Sezione π 2. Milano: Mondadori.

–. 2010. “L’orizzonte di Riemann.” In L’orizzonte di Riemann: Antologia di fantascienza matematica, editori Antonio Bellomi and Luigi Petruzzelli, 41-71. Arese: Edizioni della Vigna.

D’Eramo, Luce. 1989. “Una proposta risolutiva.” In Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana, editori Lino Aldani and Ugo Malaguti, 287-296. Bologna: Perseo/Elara Libri.

De Turris, Gianfranco. [1964] 1988. “Il silenzio dell’universo.” În Il silenzo dell’universo, 182-204. Chieti: Solfanelli.

Dimitri, Francesco. 2010. Alice nel paese della vaporità. Milano: Salani.

Enna, Franco. 1955. L’astro lebbroso. Milano: Mondadori.

–. 1964. “L’ignoto intorno a noi.” În I labirinti del terzo pianeta. Nuovi racconti italianidi fantascienza, editori Gilda Musa, Inìsero Cremaschi, 93-112. Milan: Nuova Accademia.

Evangelisti, Valerio. 1994. Il mistero dell’inquisitore Eymerich. Milan: Monadori. A se vedea şi romanele din seria Eymerich publicate de Urania.

–. 1995. “O’ Gorica tu sei maladetta.” Isaac Asimov Science Fiction Magazine 15: 129-146.

Falessi, Cesare. 1962. “Avventura su Venere.” Interplanet. Antologia di Fantascienza, 49-60. Piacenza: La Tribuna.

–. 2009. I segreti dell’astronave. Bologna: Elara.

Farneti, Mario. 2006. Nuovo Impero d’Occidente. Milano: Nord.

Farris, Clelia. 2009. Nessun uomo è mio fratello. Milano: Delos Books.

Formenti, Carlo. 1998. Nell’anno della Signora. Milano: ShaKe.

Forte, Franco. 1999. “Naufrago.” În Sangue sintetico. Antologia del cyberpunk italiano, editor Roberto Sturm, 76-92. Ancona: PeQuod.

Fruttero, Carlo. 1959. “L’affare Herzog.” In Le meraviglie del possibile. Antologia della fantascienza, editori Sergio Solmi, Carlo Fruttero, 529-536. Torino: Einaudi.

Gasparini, Gustavo. 1963. “Vertigine.” In Le vele del tempo (e altri racconti), 125-142. Veneţia: Editrice “Le Voci.”

Gastaldi, Ernesto. 1959. “Galassia in fuga.” Oltre il cielo. Missili & Razzi 39: 536-541.

Gerelli, Lina [Elizabeth Stern]. 1954. “L’acqua del Venere.” Visto 3 (5), 2.

Giutarri, Teodoro. 1964. “La Veliska.” In I labirinti del terzo pianeta. Nuovi racconti italiani di fantascienza, editori Gilda Musa, Inìsero Cremaschi, 143-163. Milano: Nuova Accademia Editrice.

Henriet, Alberto. 1999. “Visioni di Zang.” In Sangue sintetico. Antologia del cyberpunk italiano, editor Roberto Sturm, 121-127. Ancona: Pequod.

Iuorio, Laura. 2011. “Polvere.” Altrisogni 3: 52-61.

Johannis, L. R. [Luigi Rapuzzi]. [1958] 1996. “Tre terrestri e un marziano.” În A Lucca, Mai!, edited by Ugo Malaguti, Mario Tucci, 33-49. Bologna: Perseo/Elara.

Levi, Primo, Piero Bianucci. [1986] 1998. “Le fan di spot di Delta Cephei.” In Strani giorni as “Le fan da Cefeo: Uno scambio epistolare,” editori Franco Forte şi Giuseppe Lippi, 165-171. Milan: Millemondi.

Landolfi, Tommaso. 1950. Cancroregina. Florence: Vallecchi.

Lanzotti, Paolo. 2009. Il segreto di Kregg. Milan: Delos.

Leveghi, Riccardo. 1970. “Deserto Rosso.” In Destinazione uomo. Tendenze della SF italiana (număr special Galassia), editor Vittorio Curtoni, Gianfranco De Turris, Gianni Montanari, 111-122. Piacenza: La Tribuna.

Levi, Primo. 1966. Storie naturali. Torino: Einaudi.

Lippi, Giuseppe. 1978. “Antropologia fantastica.” In Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, editor Inìsero Cremaschi, 183-197. Milano: Garzanti.

–. 2000. “Somnium.” Carmilla 1 (2): 151-154.

Malaguti, Ugo. 1985. “Cinque favole immorali.” Nova SF* 1 (2): 145-149.

Masali, Luca. 1997. “La balena del cielo.” In Tutti i denti del mostro sono perfetti, editori Valerio Evangelisti, Giuseppe Lippi, 191-250. Milano: Mondadori.

–. 1996. I biplani di D’Annunzio. Milan: Mondadori.

–. 2004. “55 Secondi.” Robot 44 (4): 33-39.

Mastrolilli, Paolo. 2001. Hackers. Roma-Bari: Laterza.

Miglieruolo, Mauro Antonio. 2008. “Ognuno Uno.” Futuro Europa 50: 589-599.

Mishima, Akira [Lorenzo Bartoli]. 1996. Bambole. Un romanzo di cybersex. Roma: Fanucci.

Mongai, Massimo. 1997. Memorie di un cuoco d’astronave. Milano: Mondadori.

–. 2003. Memorie di un cuoco di un bordello spaziale. Roma: Robin.

Monicelli, Giorgio. [1950s] 1996. “I giorni della cometa.” În A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 18-29. Bologna: Perseo/Elara.

Montanari, Gianni. 1978. “Carne di stato.” In Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, editor Inìsero Cremaschi, 214-227. Milano: Garzanti.

Morici, Claudio. 2007. Arctarus. La vera storia di un pilota di robot E3. Padova: Meridianozero.

Motor [Angelo Comino]. 2001. Il sogno di Eliza. Milano: Magenes.

Musa, Gilda. 1964. “Terrestrizzazione.” In I labirinti del terzo pianeta. Nuovi racconti italiani di fantascienza, editori Gilda Musa, Inìsero Cremaschi, 187-219. Milano: Nuova Accademia Editrice.

–. 1975. Giungla domestica. Milano: Dall’Oglio.

Pestriniero, Renato. 1960. “Una notte di 21 ore.” Oltre il cielo 61: 6-8.

–. 1978. “Una fosse grande come il cielo.” În Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, edited by Inìsero Cremaschi, 282-291. Milan: Garzanti.

–. [1985] 1989. “Alienità.” În Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana, editori Lino Aldani. Ugo Malaguti, 39-46. Bologna: Perseo/Elara.

Piegai, Daniela. 1989. Il mondo non è nostro. Milano: La Tartaruga.

Pincio, Tommaso. 2006. Gli alieni. Roma: Fazi Editore.

Piras, Antonio. 1998. “Esagrammi.” In Strani giorni, editori Franco Forte, Giuseppe Lippi, 109-122. Milan: Millemondi.

Prosperi, Piero. 1964. “Preludio all’incubo di domattina.” Interplanet Europa 5: 243-251.

–. 1971. Autocrisi. Piacenza: La Tribuna.

Pugno, Laura. 2007. Sirene. Torino: Einaudi.

Rambelli, Roberta. [1962] 1996. “Dialogo con il dio.” În A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 145-158. Bologna: Perseo/Elara.

–. 1971. Il ministero della felicità. Piacenza: La Tribuna.

Regge, Tullio. 1999. Non abbiate paura: racconti di fantascienza. Torino: La Stampa.

Ricciardiello, Franco. 1999. “Combat Film.” In Sangue sintetico. Antologia del cyberpunk italiano, editor Roberto Sturm, 97-120. Ancona: Pequod.

Rinonapoli, Anna. 1963. “Eroaldo o dell’estetica fantascientifica.” In Esperimenti con l’ignoto, editori Giulio Raiola, Inìsero Cremaschi, Lino Aldani, 231-263. Roma: Editoriale Futuro.

–. [1986] 1989. “Metamorfosi cosmica.” In Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana, editori Lino Aldani, Ugo Malaguti, 17-25. Bologna: Perseo/Elara.

–. [1964] 1996. “Silenzio su terra.” În A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 129-131. Bologna: Perseo/Elara.

Salamone, Nino. 2009. “Ontologia dell’ottavo piano: bilancio di un dibattito.” In Il mistero dell’ottavo piano, editor Ugo Malaguti, 221-232. Bologna: Elara.

Sandrelli, Sandro. 1962. “La conquista dello spazio.” În I ritorni di Cameron MacClure, ed altri racconti di fantascienza, 101-105. Piacenza: La Tribuna.

–. [1962]. 1964a “La falce.” In Caino dello spazio, 127-139. Piacenza: La Tribuna.

–. 1964b. “Il suggeritrone.” In I labirinti del terzo pianeta. Nuovi racconti italiani di fantascienza, editori Gilda Musa, Inìsero Cremaschi, 311-334. Milano: Nuova Accademia.

–. 1964c. “La passeggiata di Patty.” In Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, editori Inìsero Cremaschi, 306-311. Milan: Garzanti.

–. [1964] 1996. “Congedo di Maggio.” In A Lucca, Mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 120-125. Bologna: Perseo/Elara.

–. [1962] 2008. Caino dello spazio. Milan: Mondadori.

Scalone, Francesco. 1999. M. (mille mondi ancora). In Sangue sintetico. Antologia del cyberpunk italiano, editor Roberto Sturm, 128-137. Ancona: Pequod.

Scarpa, Tiziano. 1997. “Acqua.” In Tutti i denti del mostro sono perfetti, edited by Valerio Evangelisti, Giuseppe Lippi, 269-277. Milano: Mondadori.

–. 2008. Stabat Mater. Turin: Einaudi.

Scerbenenco, Giorgio. [1960s] 1997. “Fra mille anni: una storia del dottor B.” In Storie dal futuro e dal passato, 167-168. Milano: Frassinelli.

Stocco, Giampietro. 2008. Dalle mie ceneri. Milan: Delos Books.

–. 2010. Nuovo mondo. Milan: Bietti.

–. 2011. “Il demone del gioco.” Unpublished short story.

Urbani, Paola, Emanuele Viola. 2009. Codice Yetzirah. Recanati: Edizioni Montag.

Vacca, Roberto. 1963. Il robot e il Minotauro. Milano: Rizzoli.

–. 1978. “Un gioccatolo inutile e complicato.” În Universo e dintorni: 29 autori italiani di fantascienza, editor Inìsero Cremaschi, 336-348. Milano: Garzanti.

Vallorani, Nicoletta. 1989. “Alice.” În Pianeta Italia: gli autori della World SF italiana, editori Lino Aldani, Ugo Malaguti, 245-251. Bologna: Perseo/Elara.

–. 1993. Il cuore finto di DR. Milano: Mondadori.

Vecchi, Daniele. 2009. “L’ottavo piano dalle finestre nere.” In Il mistero dell’ottavo piano, editor Ugo Malaguti, 87-89. Bologna: Elara.

Verso, Francesco. 2009. E-Doll. Milano: Mondadori.

Voltolini, Dario. 1997. “Luci.” In Tutti i denti del mostro sono perfetti, editori Valerio Evangelisti, Giuseppe Lippi, 290-300. Milano: Mondadori.

Ward, Sidney [Franco Lucentini]. 1961. “Domenica alla frontiera.” In Il secondo libro della fantascienza, editori Carlo Fruttero, Franco Lucentini, 171-175. Torino: Einaudi.

Walesko, Emilio. 1954. L’Atlantide svelata. Milan: Mondadori.

 

4: Filme şi seriale SF citate în studiu

Bava, Mario. 1965. Terrore nello spazio. Film. Regia, Mario Bava. Italia: RAI Cinema.

Cottafavi, Vittorio. 1972. A come Andromeda. Serial T.V. Italia: RAI.

Guaglione, Fabio. 2008. AfterVille. Film. Italia: BB Productions, Fastforward, Film Master

Clip, Metaxa Productions.

Hayes, Michael. 1961. A for Andromeda.. Serial T.V. Marea Britanie: BBC.

Kubrick, Stanley. 1968. 2001: A Space Odyssey. Film. SUA: MGM.

Lucas, George. 1977. Star Wars. Film. SUA: Lucasfilm and 20th Century Fox.

Manetti, Antonio, Marco Manetti. 2011. L’arrivo di Wang. Film. Italia: Manetti Bros.

Film, Rai Cinema.

Pacinotti, Gian Alfonso. 2011. L’ultimo terrestre. Film. Italia: Fandango, Rai Cinema,

Toscana Film Commission.

Petri, Elio. 1965. La decima vittima. Film. Italia/Franţa: Les Films Copernic, C.O.

Champion.

Salvatores, Gabriele. 1997. Nirvana. VHS. Italia: Vittorio Cecchi Gori.

Scott, Ridley. 1979. Alien. Film. SUA/Marea Britanie: 20th Century Fox & Brandywine Productions.

Steno (Stefano Vanzina). 1958. Totò nella Luna. Film. ItalIA: Dino De Laurentiis Cinematografica Studios.

Wachowski, Andy and Larry Wachowski. 1999. The Matrix. Film. USA: Warner Bros. Pictures.

 

5: Surse secundare

Aldani, Lino. 1962. La fantascienza. Piacenza: La Tribuna.

Aldiss, Brian. 1986. Trillion Year Spree: The History of Science Fiction. New York: Atheneum.

–. 1995. The Detached Retina. Aspects of SF and Fantasy. Syracuse, NY: Syracuse University Press.

Aldiss, Brian, and Sam Lundwall, eds. 1986. The Penguin World Omnibus of Science Fiction. London: Penguin.

Amis, Kingsley. 1960. New Maps of Hell. A Survey of Science Fiction. New York: Harcourt.

Antonello, Pierpaolo. 2004. “‘A Vocation for Knowledge’: Literature, Philosophy, Science and the Italian Canon.” În Science and Literature in Italian Culture from Dante to Calvino. A Festschrift for Patrick Boyde, edited by Pierpaolo Antonello and Simon Gilson, 1-12. Oxford: Legenda.

–. 2008. “La nascita della fantascienza in Italia: ll caso Urania.” În Italiamerica: l’editoria, edited by Emanuela Scarpellini and Jeffrey T. Schnapp, 99-123. Milano: Mondadori.

Asciuti, Claudio. 2000. “Dal ghetto allo shtetl: ontologia della SF Italiana.” Carmilla 1 (2): 128-132.

Asimov, Isaac, ed. 1974. Before the Golden Age: A Science Fiction Anthology of the 1930s. New York: Doubleday.

Barbulescu, Romulus, George Anania, et al., eds. 1994. The Romanian SF Anthology: Nemira ’94. Bucharest: Nemira.

Barron, Neil, ed. [1981] 1987. Anatomy of Wonder: A Critical Guide to Science Fiction. New York: R. R. Bowker Co.

Battisti, Sandro, and Giovanni De Matteo. 2009. “Connettivisti e fantascienza: l’audacia nel futuro.” Delos Science Fiction. http://www.fantascienza.com/magazine/notizie/13196/.

Bell, Andrea L., and Yolanda Molina-Gavilán, eds. And trans. 2003. Cosmos Latinos: An Anthology of Science Fiction from Latin America and Spain. Middletown, CT: Wesleyan University Press.

Bertondini, Alfeo. 1989. Letteratura popolare, giovanile e fantastica. Urbino: Quattroventi.

Bertoni, Roberto. 1990. “Casi di ibridazione tra romanzo d’autore e fantascienza.” La Fusta: 83-95.

Bethke, Bruce. 1983. “Cyberpunk.” Amazing Science Fiction 57 (4): 94-105.

Bono, Gianni, ed. [1994] 2003. Guida al fumetto italiano 1812-1994. Milan: Edizioni IF.

Booker, M. Keith, and Anne-Marie Thomas, eds. 2009. The Science Fiction Handbook. London: Wiley-Blackwell.

Bordoni, Carlo. 2009. “Il romanzo di consumo.” In Enciclopedia Italiana Treccani: XXI secolo. Comunicare e rappresentare, editori Tullio Gregory, et al., 173-183. Roma: Treccani.

Bould, Mark, Andrew M. Butler, Adam Roberts, and Sherryl Vint, eds. 2009. The Routledge Companion to Science Fiction. London: Routledge.

Brunetti, Bruno. 1989. Romanzo e forme letterarie di massa: dai “misteri” alla fantascienza. Bari: Dedalo.

Calabrese, Fabio. 1985. “Italian Science Fiction: Trends and Authors.” Foundation: International Review of Science Fiction 34: 49-56.

Campbell, John W., ed. 1952. The Astounding Science Fiction Anthology. New York: Simon and Schuster.

Card, Orson Scott, ed. 2004. Masterpieces: The Best Science Fiction of the 20th Century.

New York: Ace.

Caronia, Antonio. 2001. Il cyborg: saggio sull’uomo artificiale. Milano: ShaKe.

–. 2009. Universi quasi paralleli: dalla fantascienza alla guerriglia mediatica. Roma: Cut-up.

Caronia, Antonio, and Giuliano Spagnul, eds. 2009. Un’ambigua utopia. Fantascienza, ribellione e radicalità negli anni ’70. Milan: Mimesis.

Catani, Vittorio. 2002. “La fantascienza italiana alla ricerca della sua identità.” Delos Science Fiction 73. http://www.fantascienza.com/magazine/ servizi/6363.

–. 2003. “Extraterrestri alla pari: sf italiana e diritti umani.” Delos Science Fiction 79.

http://www.fantascienza.com/magazine/speciali/6493.

Catani, Vittorio, Eugenio Ragone, and Antonio Scacco, eds. 1985. Il gioco dei mondi: le idee alternative della fantascienza. Bari: Dedalo.

Cerf, Christopher, ed. 1966. The Vintage Anthology of Science Fantasy. New York: Vintage.

Clarke, Arthur C. [1951] 2000. “The Sentinel.” In The Collected Stories of Arthur C. Clarke, 301-308. New York: Tom Hoherty Associates.

Clute, John, and Peter Nicholls, eds. 1993. The Encyclopedia of Science Fiction. New York: St. Martin’s Press.

Clute, John, and Brian Stableford. 1993. “Definitions of Science Fiction.” In The Encyclopedia of Science Fiction, edited by John Clute and Peter Nicholls, 311-314. New York: St. Martin’s Press.

Conte, Francesco Paolo, ed. 1980-1982. Grande enciclopedia della fantascienza. 11 vols. Milano: Del Drag.

Cozzi, Luigi. 2006-2010. La storia di ‘Urania’ e della fantascienza in Italia. 4 vols. Rome: Profondo Rosso.

Cremaschi, Inìsero. 1982. “Science Fiction Abroad: Italy.” In Science Fiction Dialogues, edited by Gary Wolfe, 207-208. Chicago: Academy Chicago.

Crumphout, Francis. 1989. “From Estrangement to Commitment: Italo Calvino’s Cosmicomics and T Zero.” Translated by Robert M. Philmus. Science Fiction Studies 16 (2): 161-183.

Curtoni, Vittorio. 1977. Le frontiere dell’ignoto: vent’anni di fantascienza italiana. Milano: Nord.

–. 2000. “Solo uno spruzzetto di science nella mia fiction, grazie.” Carmilla 1 (2): 124-126.

–. 2001. Introduction to Storia del cinema di fantascienza: filmografia completa dalle origini al 1999, edited by Claudia Mongini and Giovanni Mongini, 5-6. Roma: Fanucci.

Curtoni, Vittorio, Giuseppe Lippi. 1978. Guida alla fantascienza. Milan: Gammalibri.

Dann, Jack, ed. 1998. Wandering Stars: An Anthology of Jewish Fantasy and Science Fiction. Woodstock, VT: Jewish Lights.

De Matteo, Giovanni. 2007. “Sezione π2: estensione del dominio della lotta.” NeXT. http://www.next-station.org/fe-art-d.php?_i=100.

De Turris, Gianfranco. 1995. “Made in Italy: il fantastico e l’editoria.” In Geografie, storia e poetiche del fantastico, edited by Monica Farnetti, 217-229. Florenţa: Olshki.

–. [1971] 1997. “Quarantacinque anni di fantascienza in Italia.” http://www.nigralatebra.it/fsitalia/SFit-testi.html.

De Turris, Gianfranco, and Sebastiano Fusco, eds. 1990. Il simbolismo della spada: fantastico e mito. Rimini: Il Cerchio.

De Turris, Gianfranco, and Claudio Gallo, eds. 2001. Le aeronavi dei Savoia: protofantascienza italiana 1891-1952. Milan: Nord.

De Turris, Gianfranco, and Ernesto Vegetti, eds. 2002. Cartografia dell’inferno: 50 anni di fantascienza in Italia (1952-2002). Verona: Biblioteca Civica.

Delany, Samuel. 1969. “About Five Thousand One Hundred and Seventy Five Words.” Extrapolation 10 (2): 52-66.

–. 2005. “Some Presumptuous Approaches to Science Fiction.” In Speculations on Speculation, edited by James Gunn and Matthew Candelaria, 289-299. Lanham, MD: Scarecrow Press.

Dick, Philip K. 1956. “The Minority Report.” Fantastic Universe 4 (6): 4-36.

Dionesalvi, Franco. 1990. Storie di computer e di fantasmi: racconti. Marina di Belvedere: Grisolia.

Donawerth, Jane. 1997. Frankenstein’s Daughters: Women Writing Science Fiction. Syracuse, NY: Syracuse University Press.

Elliot, Jeffrey M., ed. 1984. Kindred Spirits: An Anthology of Gay and Lesbian Science Fiction Stories. Boston: Alyson.

Ellison, Harlan, ed. 1967. Dangerous Visions. New York: Simon & Schuster.

Ferrini, Franco. 1970. Che cosa è la fantascienza? Roma: Astrolabio.

–. 1976. Il ghetto letterario. Rome: Armando.

Francone, Graziana. 2006. “Sieri rigeneranti e altra fanscienza inglese in un racconto di Italo Svevo.” Forum Italicum 40 (2): 287-295.

Freedman, Carl. 2000. Critical Theory and Science Fiction. Middletown, CT: Wesleyan University Press.

Frongia, Terri. 1996. “Cosmifantasies: Humanistic Visions of Immortality in Italian Science Fiction.” În Immortal Engines: Life Extension and Immortality in Science Fiction and Fantasy, edited by George Slusser, Gary Westfahl, and Eric Rabkin, 158-169. Athens, GA: University of Georgia Press.

Gabutti, Diego. 1979. Fantascienza e comunismo. Milan: La Salamandra.

Gallo, Domenico. N.d. “Fantascienza italiana: la terra dei cactus.” http://www.intercom.publinet.it/italia.htm#gallo.

–. 2003. “La fantascienza italiana e la discutibile moralità della signora Bloom.” Robot 42: 102-107.

Gaudenzi, Claudia. 2007. “Un percorso nella fantascienza italiana: la manipolazione del tempo.” Thesis in Lettere Moderne at the University of Bologna. http://www.tesionline.it/default/tesi.asp?idt=19484.

Ghezzo, Davide. 1988. Fantascienza e mito. Turin: Tirrenia Stampatori.

Giovanni, Fabio, and Marco Minicangeli. 1998. Storia del romanzo di fantascienza: guida per conoscere (e amare) l’altra letteratura. Rome: Castelvecchi.

Giovannoli, Renato. [1982] 1991. La scienza della fantascienza. Milan: Bompiani.

Godoli, Ezio, ed. 2001. Dizionario del futurismo. Florence: Vallecchi.

Guidi, Umberto. 1998. “SF made in Italy: Nirvana e gli altri.” Delos Science Fiction 26. http://www.fantascienza.com/magazine/delos/36/.

Guidotti, Francesca. 2003. Cyborg e dintorni: le formule della fantascienza. Bergamo: Sestante.

Gunn, James, ed. 1988. The New Encyclopedia of Science Fiction. New York: Viking Press.

Gunn, James, and Matthew Candelaria, eds. 2005. Speculations on Speculation: Theories of Science Fiction. Lanham, MD: Scarecrow Press.

Gunn, James, Marleen S. Barr, and Matthew Candelaria, eds. 2009. Reading Science Fiction. London: Palgrave.

Haining, Peter, ed. 1997. Time Travelers. Fiction in the Fourth Dimension. New York: Barnes & Noble.

Hartwell, David G. 1989. The World Treasury of Science Fiction. Boston: Little, Brown and Company.

–, ed. 1997. The Science Fiction Century. New York: Tor.

Hartwell, David G., and Glenn Grant, eds. 1994. Northern Stars: The Anthology of

Canadian Science Fiction. New York: TOR.

Iannozzi, Giuseppe. 2002a. “Figli di nessuno: la crisi della SF.” Intercom 12. http://www.intercom.publinet.it/2002/crisi4.htm.

–. 2002b. “Manifesto (virtuale) per una fantascienza moderna.” Intercom 12. http://www.intercom.publinet.it/2002/crisi8.htm.

James, Edward. 1994. Science Fiction in the Twentieth Century. Oxford: Oxford

University Press.

Johnson, E. B. 1997. “A Brief History of Alternate Fiction.” The New York Review of Science Fiction 10 (1): 13-15.

Kelly, James P., and John Kessel, eds. 2007. Rewired: The Post Cyberpunk Anthology. San Francisco: Tachyon.

Le Guin, Ursula. 1974. The Dispossessed: An Ambiguous Utopia. New York: Harper & Row.

Le Guin, Ursula, and Brian Atterby, eds. 1993. The Norton Book of Science Fiction. New York: W. W. Norton.

Lippi, Giuseppe, ed. 2005. Dalla terra alle stelle: tre secoli di fantascienza e utopie italiane. Milan: Biblioteca di via Senato Edizioni.

Livraghi, Enrico. 1999. La carne e il metallo: visioni, storie, pensiero del cybermondo. Milan: Il Castoro.

Malaguti, Ugo, and Mario Tucci. 1996. “Introduzione.” In A Lucca, mai!, editori Ugo Malaguti, Mario Tucci, 7-15. Bologna: Perseo/Elara.

Maniscalco Basile, Gianni, and Darko Suvin, eds. 2004. Nuovissime mappe dell’inferno: distopia oggi. Rome: Monolite.

Masri, Heather, ed. 2009. Science Fiction: Stories and Contexts. New York: Bedford, St. Martin’s.

Jakubowski, Maxim and Malcolm Edwards, eds. 1983. The SF Book of Lists. NY: Berkley Books.

Menarini, Roy. 2001. Visibilità e catastrofi: saggi di teoria, storia e critica della fantascienza. Palermo: Edizioni della Battaglia.

Merrick, Helen, and Tess Williams, eds. 1999. Women of Other Worlds: Excursions through Science Fiction and Feminism. Nedlands, Western Australia: University of Western Australia Press.

Merril, Judith. 1971. “What Do You Mean: Science? Fiction?” SF: The Other Side of Realism. Essays on Modern Fantasy and Science Fiction, edited by Thomas D. Clareson, 59-95. Bowling Green, OH: Popular Press.

Montanari, Gianni. 1981b. “Italian SF.” In Anatomy of Wonder: A Critical Guide to Science Fiction, edited by Neil Barron, 504-517. New York: R. R. Bowker.

Monteleone, Franco, and Cecilia Martino, eds. 2003. Science Fiction. Roma: Bulzoni.

Morrow, James, and Kathyrn Morrow, eds. 2007. The SFWA European Hall of Fame: Sixteen Masterpieces of Science Fiction from the Continent. New York: Tor.

Muzzioli, Francesco. 2007. Scritture della catastrofe. Rome: Meltemi.

Nolane, Richard D., ed. 1981. Terra SF: The Year’s Best European SF. New York: DAW Books.

–, ed. 1983. Terra SF: The Year’s Best European SF II. New York: DAW Books.

Olsa, Jaroslav, ed. 1994. Vampire and Other Science Stories from Czech Lands. New Delhi: Star.

Pagetti, Carlo. 1977. “La SF italiana.” In Le frontiere dell’ignoto: vent’anni di fantascienza italiana, edited by Vittorio Curtoni. Milan: Nord.

–. 1979. “Twenty-Five Years of Science Fiction Criticism in Italy (1953-1978).” Science Fiction Studies 6: 320-326.

–. 1987. “Science-Fiction Criticism in Italy, in and out of the University.” Science Fiction Studies 14 (2): 261-266.

–. 1993a. I sogni della scienza: storia della science fiction. Rome: Editori Riuniti.

–. 1993b. “Italy.” In The Encyclopedia of Science Fiction, edited by John Clute and Peter Nicholls, 630-632. New York: St. Martin’s Press.

Pepe, Paola. 1995. Novecento e utopia. Torino: Tirrenia.

Parisi, Luciano. 1990. “Per una storia della fantascienza italiana: Flavia Steno.” Stanford Italian Review 9: 105-113.

Pignatone, Sergio. 1996. Gli eredi del Capitano Nemo. La fantascienza e il fantastico dal Settecento ad oggi. Torino: Little Nemo.

Pilo, Gianni. 1980. Catalogo generale della fantascienza in Italia, 1930-1979. Rome: Fanucci.

–. 1986. Eroi e sortilegi. Rome: Fanucci.

Pizzo, Gian Filippo, and Luca Somigli. 2007. “Science Fiction.” In The Encyclopedia of

Italian Literary Studies, edited by Gaetana Marrone-Puglia, 1717-1721. London: Routledge.

Possiedi, Paolo. 1984. “La Musa della fantascienza italiana.” Italica 61 (2): 170-176.

Proietti, Salvatore, with Andrea “Jarok” Vaccaro and Lukha Baroncinij. 2009. “Space Oddities: Holograms of a Fragmented SF.” NeXT International 1: 26-42.

Prucher, Jeff, ed. 2007. Brave New Words: The Oxford Dictionary of Science Fiction. Oxford: Oxford University Press.

Rabkin, Eric, ed. 1983. Science Fiction: An Historical Anthology. Oxford: Oxford University Press.

Rai, Giampaolo. 12 April 2010. “2009: Una buona annata per la SF made in Italy. Delos

Science Fiction 123.” http://www.fantascienza.com/magazine/speciali/13652.

Rissone, Magda. 1985. Oltre i confini dell’uomo. Milan: Nuovi Autori.

Roda, Vittorio. 1995. “Tra scienza e fantascienza. Il cervello umano in alcuni scrittori postunitari.” Otto/Novecento 19 (5): 35-64.

–. 1996. I fantasmi della ragione. Naples: Liguori.

Ross, Charlotte. 2007. “Primo Levi’s Science-Fiction.” In The Cambridge Companion to Primo Levi, edited by R. S. C. Gordon, 105-118. Cambridge: Cambridge University Press.

Rottensteiner, Franz, ed. 1973. View from Another Shore. European Science Fiction. New York: Seabury Press.

–, ed. 2009. The Black Mirror and Other Stories: An Anthology of Science Fiction from

Germany and Austria. Translated by Mike Mitchell. Middletown, CT: Wesleyan University Press.

Russo, Luigi. 1978. Vent’anni di fantascienza in Italia (1952-1972). Palermo: La Nuova Presenza.

–, ed. 1980. La fantascienza e la critica: testi del convegno internazionale di Palermo. Milano: Feltrinelli.

Sapegno, Maria Serena, and Laura Salvini, eds. 2008. Figurazioni del possibile: sulla fantascienza femminista. Rome: Iacobelli.

Schneider, Susan, ed. 2009. Science Fiction and Philosophy: From Time Travel to Superintelligence. London: Wiley-Blackwell.

Silberberg, Robert, ed. 1970. The Mirror of Infinity: A Critics’ Anthology of Science Fiction. New York: Harper and Row.

Sinisalo, Johanna. 2004. Troll: A Love Story. Translated by Herbert Lomas. New York: Grove.

Solmi, Sergio. 1978. Saggi sul fantastico: dall’antichità alle prospettive del futuro. Torino: Einaudi.

Solmi, Sergio, and Carlo Fruttero, eds. 1959. Le meraviglie del possibile. Torino: Einaudi.

Somigli, Luca. 2007. Valerio Evangelisti. Fiesole: Cadmo.

Sosio, Silvio. 1998. “Definiscimi ‘fantascienza’.” Delos Science Fiction 40.

http://www.fantascienza.com/magazine/delos/40/.

Spanu, Massimiliano, ed. 2001. Scienceplusfiction: la fantascienza tra antiche visioni e nuove tecnologie. Turin: Lindau.

Stableford, Brian, ed. 2004. The Historical Dictionary of Science Fiction Literature. Lanham, MD: The Scarecrow Press.

Sterling, Bruce, ed. 1986. Mirrorshades: The Cyberpunk Anthology. New York: Arbor House.

Suvin, Darko. 1979. Metamorphoses of Science Fiction: On the Poetics and History of a Literary Genre. New Haven, CT: Yale University Press.

–. 2010. Defined by a Hollow: Essays on Utopia, Science Fiction, and Political Epistemology. New York: Peter Lang.

Thomas, Sheree Renée, ed. 2000. Dark Matter: A Century of Speculative Fiction from the African Diaspora. New York: Warner Books.

Tidhar, Lavie, ed. 2009. The Apex Book of World SF. Lexington, KY: Apex.

Treanni, Carmine. 2007. “Qualche nota sulla fantascienza europea e italiana.” Delos

Science Fiction 103. http://www.fantascienza.com/magazine/editoriali/10036.

–, ed. 2009a. “L’altra metà dell’universo.” Special issue, Delos Science Fiction 116.

–. 2009b. “Il Premio mette in evidenza la fantascienza italiana. Intervista con Giuseppe Lippi.” Delos Science Fiction 119.

http://www.fantascienza.com/magazine/speciali/12982/il-premio-mette-in-evidenzala-fantascienza-italia/.

–. 2010a. “La parola agli scrittori italiani.” Delos Science Fiction 123.

http://www.fantascienza.com/magazine/speciali/13639.

–. 2010b. “Salvatore Proietti: un sogno per la fantascienza italiana.” Delos Science Fiction 123.

http://www.fantascienza.com/magazine/editoriali/13658.

Troccoli, Francesco. 2010. “Italy: A Leftist Anthology of Short Stories to Help Build a Better Country.” World Science Fiction Blog. http://sffportal.net/2010/12/italy-a-leftist-anthology-of-short-stories-to-help-build-abetter-

Country/.

–. 2011. “Interview with Italian author Alberto Cola, Winner of the Premio Urania.” World SF Blog. http://sffportal.net/2011/02/an-interview-with-alberto-cola-winnerof-

The-premio-urania/.

Un’Ambigua Utopia. 1978. Nei labirinti della fantascienza. Guida critica. Milano: Feltrinelli.

Valla, Riccardo. 2000. “La fantascienza italiana I-III.” Delos Science Fiction 54. http://www.fantascienza.com/magazine/rubriche/782.

–. 2001. “Perchè la science fiction è nata in America?” Delos Science Fiction 8

http://www.fantascienza.com/delos/delos69/storia.html.

–. 2009. “La vera e la fanta scienza.” Delos Science Fiction 119.

http://www.fantascienza.com/magazine/rubriche/12965.

Van Vogt, A. E. 1996. Preface to Cronache dell’arcipelago: la fantascienza tra genere e mainstream dalla laguna al cosmo, 7-8. Editori Carlo Della Corte, Renato Pestriniero. Veneţia: Cardo.

Vinge, Vernor. 1993. “The Coming Technological Singularity: How to Survive in the Post-Human Era.” The Whole Earth Review. Winter. http://mindstalk.net/vinge/vinge-sing.html.

Vynnychuk, Yuri. 2000. The Windows of Time Frozen and Other Stories. Translated by Michael Naydan. Lviv: Klasyka.

Weiss, Beno. 1988. “Italo Svevo’s ‘Lo specific del Dottor Menghi’: Science Fiction?” In Studies in Modern and Classical Languages ad Literature, edited by Fidel López Criado, 163-169. Madrid: Orígenes.

Westfahl, Gary, ed. 2005. The Greenwood Encyclopedia of Science Fiction and Fantasy. Themes, Works, and Wonders. Vols. 1-3. Westport: Greenwood Press.

Westfahl, Gary, and George Slusser. 2009. Science Fiction and the Two Cultures. Jefferson, NC: McFarland & Co.

Wolfe, Gary, ed. 1982. Science Fiction Dialogues. Chicago: Academy Chicago.

Wollheim, Donald A., ed. 1976. The Best from the Rest of the World: European Science Fiction. New York: Doubleday.

Wollheim, Donald A., and Terry Carr. 1965-1971. World’s Best Science Fiction. NY: ACE Books.

Wollheim, Donald A., and Arthur W. Saha, eds. 1971-1990. The Annual World’s Best Science Fiction. NY: DAW.

Wu, Dingbo, and Patrick D. Murphy, eds. 1989. Science Fiction from China. New York: Praeger.

Wu Ming collective. 2009. “Ufos and Revolution: In Memory of Comrade Peter Kolosimo.” http://www.wumingfoundation.com/english/wumingblog/?p=845.

Yaszek, Lisa. 2008. Galactic Suburbia: Recovering Women’s Science Fiction. Columbus OH: Ohio State University Press.

–. 2011. “Science Fiction.” In The Routledge Companion to Literature and Science, edited by Bruce Clarke with Manuela Rossini, 385-395. London: Routledge.

Youngquist, Paul, 2010. Cyberfiction after the Future. New York: Palgrave Macmillan.

Zebrowski, George. 1996. Beneath the Red Star: Studies on International Science Fiction. San Bernardino, CA: The Borgo Press.

Zickovic, Zoran. 2006. Seven Touches of Music. Translated by Alice Copple-Tosic. Charleston, S.C.: Aio Publishing.

 

6: Website-uri

Cel mai complet site SF din Italia este Fantascienza.com, care conţine şi

Catalogo Vegetti della letteratura fantastica:

http://www.fantascienza.com/catalogo/#cerca=index.htm, cunoscut înainte cu numele de:

Catalogo SF, Fantasy e Horror: http://www.catalogovegetti.com/catalogo/.

 

7: Alte site-uri de referinţă:

- Carmilla http://www.carmillaonline.com/

- Continuum: http://continuum.altervista.org/

- Fantabancarella: http://www.fantabancarella.com/index.html

- Fantascienza.net: http://www.fantascienza.net/

- IntercoM Science Fiction Station: http://www.intercom-sf.com/

- Italcon: http://www.fantascienza.com/italcon/

- Mondo Urania: http://www.mondourania.com/index.htm

- NeXT Station: http://www.next-station.org/

- Nigra Latebra: http://www.nigralatebra.it/index.htm

- SF quadrant: http://www.sfquadrant.com/

- Urania Mania: http://www.uraniamania.com/

2392 vizualizari

4 Comentarii

  1. [...] comentariu de Debora Montanari, ca răspuns la articolul „Farfuriile zburătoare n-ar ateriza niciodată în Lucca: ficţiunea science fiction-ului italian” de prof. Arielle Saiber, [...]

  2. [...] comentariu de Debora Montanari, ca răspuns la articolul „Farfuriile zburătoare n-ar ateriza niciodată în Lucca: ficţiunea science fiction-ului italian”  de  prof. Arielle Saiber, [...]

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.