REVISTA NAUTILUS / Articole / Cavalerii Inovației – România, 2013

Cavalerii Inovației – România, 2013

Eugen Cadaru • 19:37 - 04.05.2014 • 

foreign-policy-romania-cover-nr-38-2014

În luna februarie a acestui an, am publicat un articol în care făceam o succintă trecere în revistă a celor 10 personalități internaționale care, în viziunea Foreign Policy, au generat cele mai importante proiecte științifice și tehnologice în decursul anului 2013. La sfârșitul acelui material mă întrebam, oarecum retoric, când vom trăi oare momentul în care săvedem și un român în acel top și arătam că, cel puțin, Ionuț Budișteanu (despre care va fi vorba un pic mai jos) ar fi putut face parte din lista respectivă. Deși, evident, lista aceea nu a suferit nicio rectificare, totuși, într-un gest realmente elegant, ediția românească a acestei reviste, în primul său număr din 2014, ne-a propus o listă a gânditorilor relevanți pentru Romania în anul care a trecut: “100 de nume din România care mișcă țara cu puterea ideilor sau a faptelor”. Printre aceștia se găsesc și aceia care, în mod special, ne interesează pe noi, cei pasionați de știință și tehnologie. Recomandându-vă călduros să vă procurați numărul 38 al FP România, — pentru a descoperi în paginile sale poveștile unor oameni extraordinari care, unii dintre ei într-un anonimat aproape deplin, aduc valoare adăugată lumii în care trăiesc — să vedem acum cine sunt acei români care, pe parcursul anului trecut, au îndrăznit să aducă lumea viitorului un pic mai aproape de noi:

Conf. Dr. Radu Silaghi-Dumitrescu & Co. Argumentul FP: pentru inovație radicală. Cuvânt cheie: sânge artificial. Ei bine, da, ne vine sau nu să credem, câțiva oameni de știință români, coordonați de către dr. R.S.D., au îndrăznit să proiecteze și să și treacă la realizarea unui material artificial care ar putea înlocui cu succes lichidul fără de care corpul nostru nu ar putea funcționa. Cât privește utilizările sale practice, probabil că orice comentariu în plus este de prisos. N.B. (nota bene): se întâmplă în România, la Facultatea de Chimie a Universității “Babeș-Bolyai”.

Ionuț Budișteanu. Argumentul FP: pentru inovație în serie. Concept: mașina low-cost fărășofer, capabilă să prevină și să diminueze numărul accidentelor rutiere. A câștigat în 2013 Marele Premiu Intel International Scienceand Engineering Fair din USA. N.B.: inovația a fost realizată în Romania. (Rămâne însă de văzut unde va fi implementată…).

Mircea Tudor. Argumentul FP: din nou, pentru inovație în serie. Concept: sistem de scanare/radiografiere capabil să identifice orice obiect-amenințare ascuns la bordul unui avion. Denumire: Roboscan 2M Aeria. A câștigat Marele Premiu la Salonul Internațional de Inventică de la Geneva. N.B.: inovația a fost realizată în România. (Și, din nou, rămâne de văzut unde va fi implementată…).

Daniel David. Argumentul FP: pentru excelență științifică și pentru utilizarea socială a cercetărilor. Cuvânt cheie: robo-terapia sau roboți terapeutici. Denumire: Help4Mood. Concept: sistem de inteligență artificialăsub forma unui avatar care funcționează ca un terapeut la domiciliu, pentru persoanele afectate de tulburări depresive majore. Perspective: câte un robot terapeutic personal pentru fiecare familie. (Asta să însemne, oare, că vom deveni cu toții depresivi? Trag nădejde că nu…)Sună foarte science-fiction, nu-i așa ? N.B.: se întâmplă în cadrul unui consorțiu internațional din care face parte și Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie a Universității “Babeș-Bolyai”.

Daniel Marcu. Argumentul FP: pentru monetizarea inovației. La intersecția dintre informatică, matematică și lingvistică, cercetătorul român D.M. a generat o afacere de 43 de milioane de euro, denumita Language Weaver. N.B.: se întâmplă în Statele Unite, undeva prin Los Angeles, California. Mda. Dacă e pe bani foarte mulți, atunci întotdeauna se întâmplă“afară”…

Prof. Dr.Mihai Adrian Ionescu. Argumentul FP: pentru amploarea proiectelor gestionate. Cuvinte cheie: Guardian Angel. Concept: dispozitive autoalimentate care pot avertiza utilizatorii cu privire la eventualitatea unor bolisau cu privire la starea unor parametrii fiziologici, cum ar fi ritmul cardiac, glicemia, deshidratarea și chiar emoțiile. N.B.: se întâmplă în cadrulLaboratorului de Dispozitive Nanoelectronicede la EcolePolytechniqueFedearale din Laussane, adică undeva prin Elveția. Mda. Probabil că e prea high-tech, ca să fie creat la noi.

Drd. Georgia Deaconu. Argumentul FP: pentru recunoașterea internațională a meritelor. Concept: cercetări privind autonomia traiectoriilor sateliților pe orbită. Laureată a Premiului științific “Amelia Earhart”. N.B.: se întâmplă în cadrul Centrului Național pentru Cercetări Spațiale din Franța.

Șerban Simu. Argumentul FP: din nou, pentru recunoașterea internațională a meritelor. Concept: program care permite transmiterea datelor prin intermediul unor rețele mai puțin performante. A primit Premiul Emmy pentru Tehnologie și Inginerie. N.B.: se întâmplă în Statele Unite.

Prof. Ion Antonescu.Argumentul FP: pentru îmbunătățiri marginale esențiale. Concept: dispozitiv menit sa creascăcu 50% randamentul motoarelor folosite pentru utilaje agricole. Efect: reducerea la jumătate a consumului de combustibil. N.B.: se întâmplă în România, la Universitatea “Gheorghe Asachi” din Iași. Pentru o țară ca România, care ar putea aspira să redevină ce a fost odată, adică grânarul Europei, este exact ceeacene trebuie, nu ?

Mihai Badic. Argumentul FP: pentru căutări tehnologice. Concept: metodă inovativă pentru extragerea aurului fără utilizarea cianurilor. Efect posibil: dacă acest proiect va reuși, rezultatul va fi acela că România își va putea exploata zăcămintele sale aurifere prin mijloace perfect ecologice. Adică, da, s-ar părea că se poate și altfel decât așa cum ne tot propun autoritățile române, în ultimii 20 de ani…N.B.: se întâmplă în România, la Institutul Național de Cercetare –Dezvoltare pentru Inginerie Electrică din București.

Radu Dorgo, Andrei Lazăr, Adrian Mihai și Ovidiu Mihuțescu. Argumentul FP: pentru sclipirea minților. Concept: acești patru arhitecți au conceput o pianină la care se cântă cu bile de biliard pentru a calcula rădăcina pătrată a unui număr. Ei bine, da, ați citit corect, fraza anterioară nu este o înșiruire aleatorie de cuvinte spre a genera o idee absurdă, ci un dispozitiv real, deja inventat și care a primit aprecieri pozitive în cadrul unor concursuri internaționale de inventică. Însă, dacă doriți detalii, vă sugerez să citiți articolul din FP sau să faceți o căutare pe Net, căci ar fi prea complicat să explic aici cum funcționează mecanismul respectiv. Și, da, N.B.: se întâmplă în România, la Universitatea Politehnică din Timișoara.

Prof. Dr. Ing.Adrian Curaj. Argumentul FP: pentru intenția de a crea viitorul. Profesorul Adrian Curaj n-a inventat nicio tehnologie nouă dar face ceva esențial pentru viitorul științei românești: îi garantează existența prin asigurarea finanțării. În calitatea sa de director al Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării și Dezvoltării a fost și este direct implicat în generarea celor mai importante proiecte de cercetare care se desfășoară sau se vor desfășura în România: Clusterul Măgurele/ Orașul Luminilor Extreme și Centrul de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării – Marea Neagră. N.B.: și, în mod evident, activitatea sa pentru care a fost inclus în topul FPse întâmplă — unde altundeva decât ?—în România…

Bun. Acestea ar fi, în viziunea FP România, principalele nume-reper ale activității științifice și tehnologice românești pentru anul ce a trecut. Dar, nu mai puțin, în afara acestor 15 nume care constituie un fel de front-line al domeniului, Foreign Policy nemai propune și alte douăcategorii de highlight-uri—“de urmărit” și “de notat”—, care ne aduc în atenție alte personalități relevante, dimpreună cu realizările lor.

Astfel, în categoria “de urmărit” aflăm despre următorii oameni și faptele lor extraordinare:

Medicul neurolog Bogdan Florea de la UMF “Iulia Hațeganu” din Cluj, în colaborare cu doi colegi din Montreal și Harvard, a publicat în 2013 un studiu referitor la descoperirea unei stări de activitate a creierului, necunoscută anterior. Creierul, aceastăterraincógnita a corpului uman, iată că nemai surprinde încă o dată…

Adrian Furtună, specialist în securitate informatică din București, a inventat “o mașină de făcut bani” care își propune să genereze venituri legale în conexiune cu procedura de rotunjire la schimburile valutare în favoarea clienților bancari. Bun, foarte bun pentru business…

Cristian Roșu, Bogdan Bondor și Paul Sucală, studenți la Universitatea “Babeș-Bolyai” au câștigat premiul al doilea la Imagine Cup (cea mai importantă competiție de tehnologie dedicată studenților), pentru o platformă web care facilitează finanțarea și implementarea campaniilor sociale. OK, daca știința se pune în slujba cauzelor bune, aceasta este cum nu se poate mai bine.

Prof. Alexander Niculescu, cadru didactic la Universitatea Indiana din Statele Unite, a creat un test sangvin care ar putea prezice riscul de sinucidere în rândul persoanelor cu tulburare bipolară sau chiar să furnizeze avertismente cu privire la acestea. Foarte util.

În plus, articolul FP citează un reportaj de televiziune referitor laun soft de recuperare fizică, denumit “Mira”, programat săînregistreze datele fiziologiceale persoanele cu probleme locomotorii, spre a ajuta medicii specialiști să prescrie tratamente personalizate pentru acestea. “Săpând” un pic pe Net, am aflat că este vorba de patru informaticieni clujeni,ce pot fi găsiți on-line sub titulatura MiraRehab. Cine dorește, evident, poate afla mai multe despre ei.

Așa.

Și, în ultima categorie, cea intitulată“de notat”, FP Romania ne atrage atenția asupra următorilor:

Acad. Laurențiu M. Popescu împreună cu colectivul pe care îl coordonează (în cadrul Institutului Național “Victor Babeș”) au efectuat anul trecut primele transplanturi experimentale (pe animale de laborator) cu telocitele, celulele pe care le-au descoperit acum patru ani și care pot regenera țesutul cardiac. Mai mult decât spectaculos, s-ar putea spune.

Prof. univ. dr. Ion Sandu aprimit în 2013, la Seul, Ordinul Meritul Inventiv “Regele Sejong”, menit să celebreze palmaresul acestuia format din nu mai puțin de 400 de medalii obținute de-a lungul timpului la competițiile internaționale de inventică. Jos pălăria!

În același registru ca cel de mai sus se înscrie și Corneliu Birtok Băneasa, carea primit în 2013, la Geneva, Medalia de Aur a Salonului Internațional de Invenții, pentru calitățile unui filtru de aer special, care reduce consumul de carburant cu 10% la autoturisme și autoutilitare, precum și pentru faptul că inovația sa a fost deja pusă în circuitul tehnologic printr-un produs adresat consumatorilor direcți. Dacă produsul se dovedește util, e limpede ca mulți șoferi vor avea motive să-i mulțumească.

Mihai Florian,cercetător în cadrul Jet PropulsionLaboratory al NASA, lucrează de trei ani în cadrul proiectelor acestei instituții, cel mai importante dintre acestea fiind robotul Curiosity, aflat în prezent în misiune pe planeta Marte. Oare ce poate fi mai interesant decât să explorezi alte lumi (chiar și dacă faci acest lucru prin intermediari) ?

Dr.Cosmin Blaga, cercetător postdoctoral în cadrul Universității Statului Ohio, a făcut parte dintr-o echipă care în decursul anului trecut, folosind un laser ultrarapid, a reușit să vizualizeze în timp real mișcările și dinamica materiei dintr-o moleculă. Foarte bine, și, pentru că suntem și noi curioși să vedem, așteptăm filmul, dacă va fi posibil.

Specialiștii români de la Institutul Național de Fizică a Pământului, în colaborare cu o echipă din Germania, au conceput și implementat în Stația Seismică din Comuna Vrâncioaia un Sistem de Avertizare în Timp Realpentru seisme de peste 7 grade. Acesta este unul dintre cele mai performante din lume și cu ajutorul său se asigură securitatea specifică pentru patru obiective industriale strategice din țară, prevenind astfel producerea unor catastrofe. Ce s-ar putea spune decât că sistemul ar trebui, poate, extins cât mai mult posibil ?

În satul Luncani, din comuna băcăuană Mărgineni, există un obiectiv denumitCasa Prispacare poate produce mai multă energie decât consumă. În contextul tuturor discuțiilor despre securitate și independență energetică, o asemenea inovație, dacă s-ar dovedi fiabilă și generalizabilă, ar putea fi o adevărată revoluție, nu ?

Așadar, acestea este, în viziunea revistei FP România, galeria completă (și destul de cuprinzătoare, aș zice eu) a inventicii românești în anul 2013. Dacă ne vom uita la domeniile asupra cărora inteligențanoastră și-a concentrat eforturile în anul precedent, vom vedea că ele sunt cât se poate de variate, ceea ce mi se pare absolut remarcabil. Găsim în lista de mai sus preocupări pentru robotică, nanotehnologie, comunicații, fizica Pământului, medicină, biologie, tehnologia informației și inteligență artificială, internet, precum și pentru tot felul de tehnologii, care mai de care mai spectaculoase și mai utile (biotehnologia, tehnologia spațială, tehnologie de securitate, tehnologie auto, tehnologie industrială pentru minerit, tehnologie ecologică și chiar… tehnologie bizară, dacă ne gândim la acea pianină care cântă cu bile de biliard spre a efectua operațiuni matematice…)

Și ar mai fi un lucru pozitiv de remarcat,în mod obligatoriu: anume acela că cele mai multe dintre aceste inovații (15 dintre ele) s-au petrecut aici, în România (5 la București, 5 la Cluj, și câteva altele la Timișoara, Iași, Râmnicu-Vâlcea, Deva, Otopeni) și doar o parte destul de mică a lor au avut loc pe alte meleaguri (5 în Statele Unite și alte câteva în Franța și Elveția). Să fie oare acesta un semn că România intră ușor-ușor în normalitate ? Faptul că atâtea minți luminate au ales să facă performanță aici ne-ar putea indica oare faptul că România este pe cale sa redevină o țară din care cei care aduc valoare adăugată nu-și mai doresc să plece ? S-ar putea ca un răspuns tranșant la această întrebare să fie totuși prematur, cred eu. Aparent, un trend pozitiv există, să vedem însă cum îl vom putea fructifica în anii care urmează…

Până atunci însă, multe felicitări tuturor acelora ce au făcut lista de mai sus posibilă!

784 vizualizari

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.