Nr. 99 / Aprilie 2016
Pararealitatea, ortofantasticul și grănicerii
Pararealitatea, ortofantasticul și grănicerii

Rammstein: Ich Tu Dir Weh   Am vrut să văd la câte click-uri distanță într-o căutare Google se află datele despre toate sondele, stațiile, telescoapele spațiale, în fine, a tuturor vehiculelor trimise de om să se învârtă, să se plimbe sau să iasă din sistemul solar. N-am terminat căutarea, în acest moment nu știu câte […]

Fascismul și science fiction-ul (2)

Fascismul și science fiction-ul (2)

Partea a II-a

Am urmat cursurile unui tip care a vorbit despre estetica politică a fascismului … și se întreba dacă există sau nu romane fasciste și îmi amintesc că mă gândeam: după gavajul cu toată maculatura aia SF știu unde să caut literatură fascistă !”- William Gibson

O mare parte din aprecierile recente au clamat faptul că SF-ul ar fi în mod „natural” liberal și progresist. Vom argumenta că astfel de pretenții subestimează diversitatea genului, în ceea ce privește modul în care anumiți tropi fundamentali și diverse structuri narative (în modul cel mai clar evidente în era pulp-SF-ului) sunt observabile în intrigi și teme aliniate mai îndeaproape cu fascismul decât cu vreo concepție progresistă. Pentru unii critici, ideologia de-a dreptul reacționară a multor texte pulp-SF reprezintă un nefericit capriciu istoric de mult depășit și uitat; acest eseu argumentează pe de altă parte, faptul că un fel de latență a fascismului perioadei pulp-SF-ului supraviețuiește chiar și în cele mai aparent progresiste texte SF contemporane. Maparea vieții de apoi a tropilor și temelor fasciste complică o serie de revendicări critice privind înclinațiile ideologice ale genului. Citește în continuare…

Aaron Santesso • 10.04.2016 •  • Nr. 99 / Aprilie 2016